Aşteptări de la copiii care frecventează grădiniţa

Elena Juravle, Gradinita Burla

Abilitățile de motricitate grosieră se referă la mișcări ale întregului corp în care sunt implicați mușchii mari și include mișcări precum: rostogolirea, mersul, alergatul, săritura, ocolirea, cățărarea. Abilitățile de motricitate fină se referă la abilitatea de coordonare a mușchilor mici ai mâinilor, ai brațelor, ai degetelor, precum și ai mușchilor feței. Prinderea/apucarea obiectelor, folosirea instrumentelor de pictat/scris/modelat, lipirea, tăierea, mototolirea, înșirarea, utilizarea de instrumente de deservire, încheierea/descheierea nasturilor, fermoarelor sunt abilități care vizează motricitatea fină. Abilitățile senzorio-motrice presupun capacitatea de a utiliza simțurile pentru a-și orienta mișcările: auzul, văzul, mirosul, gustul, pipăitul.
Sănătatea și igiena personală cuprinde igiena corporală (baie, igiena dentară, îmbrăcăminte), a somnului, a alimentației, mișcarea în aer liber.
De unde știm că avem un copil care posedă aceste abilități? Observând și antrenând copilul într-o serie de activități.

Ce urmărim?

Pentru abiliățile de motricitate grosieră:

  • merge și aleargă cu ușurință,
  • aruncă o minge de mărime medie cu oarecare precizie,
  • aleargă pe lângă obstacole cu ușurință,
  • ajută la realizarea de activități domestice (măturat, aranjarea jucăriilor, mutarea unor obiecte etc.).

Pentru abilitățile de motricitate fină:

  • își leagă șireturile la pantofi,
  • scrie diferite litere și cifre (precum cele din propriul nume),
  • se îmbracă și se dezbracă singur.

Dezvoltarea senzorio-motorie:

  • recunoaște obiecte prin pipăit fără să le vadă,
  • execută mișcări la auzirea unor comenzi,
  • recunoaște mirosuri,
  • recunoaște texturi.

Promovarea sănătății și nutriției:

  • explică rolul benefic sau dăunător al anumitor alimente pentru organismul uman.
  • diferențiază măncărurile, cu sprijinul adultului.

Promovarea îngrijirii și igienei personale:

  • se spală și se șterge singur pe mâini, își acoperă gura cu mâna când strănută, când tușește, folosește independent toaleta, folosește batista,
  • utilizează corect și independent periuța de dinți.

Promovarea practicilor privind securitatea personală:

  • nu acceptă jucării, bomboane, mâncare, bani etc. de la persoane adulte necunoscute,
  • respectă regulile de comportare pe stradă, în transportul public și în alte locuri publice pentru a evita accidentele, situațiile periculoase,
  • relatează unde și când trebuie să se adreseze pentru ajutor.

Dezvoltarea socio-emoțională

Cuprinde capacitatea copilului de a stabili și a menține interacțiuni cu adulți și copii, modul în care copiii se privesc pe ei înșiși și lumea din jur. Are două componente cea socială și cea emoțională.

Dezvoltarea socială:

  • interacționează cu ușurință cu adulți familiari din comunitate (părinți, bunici cunoscuți la locul de joacă, vecin, educatoarea,
  • se desparte cu ușurință de membrii familiei la grădiniță,
  • aplică formule de politețe în comunicarea cu adulții,
  • interacționează adecvat cu adulții (de ex.: nu îi întrerupe, răspunde la întrebări),
  • interacționează din proprie inițiativă cu copii apropiați ca vârstă în diferite contexte,
  • cere și oferă ajutor altor copii (îl ajută pe alt copil să găsească o jucărie rătăcită, să își facă patul),
  • se identifică drept prieten al unor copii din diferite medii apropiate (la grădiniță, acasă),
  • remarcă faptul că aceeași persoană poate avea mai multe roluri sociale (mama este mama lui, este angajată la…, este fiica bunicii lui, etc.),
  • respectă reguli simple de participare în activități și joc,
  • evită situațiile care duc la conflict.

Dezvoltarea emoțională:

  • împărtășește celorlalți informații despre sine,
  • cunoaște ziua, luna, orașul și țara în care s-a născut,
  • are o imagine pozitivă despre sine,
  • își controlează exprimarea sentimentelor (mai ales a celor negative),
  • își verbalizează frustrarea.

Atitudinea în învățare

Vizează modul în care copilul se implică într-o activitate de învățare, atitudinea sa în interacțiunea cu mediul și persoanele din jur, capacități și atitudini în învățare, curiozitate și interes, inițiativă, persistență în activități, creativitate.
Curiozitate și interes:

  • formulează întrebări referitoare la schimbările din jur,
  • caută informații noi legate de domeniile care îl interesează,
  • exprimă satisfacția în descoperirea și discutarea unor noi informații și situații,
  • împărtășește celorlalți entuziasmul său legat de noi descoperiri.

Inițiativă:

  • alege și desfășoară activități care concordă cu interesele lui/ei sau pentru care a fost motivat corespunzător.
  • face planul unei activități și îl pune în practică.
  • inițiază jocuri și activități cu alte persoane, copii și adulți.
  • exprimă dorința de a învăța să realizeze anumite acțiuni de autoservire, să confecționeze obiecte, jucării sau să găsească informații despre obiectele interesante.

Persistență:

  • se concentrează la o activitate 20 de minute, fără supervizare;
  • planifică o activitate din 3 – 4 pași și o realizează;
  • realizează o sarcină revenind asupra ei în intervale diferite de timp;
  • revine asupra sarcinii chiar dacă are dificultăți, este întrerupt/ă sau are anumite nemulțumiri.

Creativitate:

  • aduce elemente noi în activitățile cunoscute,
  • schimbă conținutul unor povești cunoscute și introduce personaje create de el, schimbând astfel întregul fir al poveștii,
  • inventează jocuri și activități noi,
  • utilizează sau combină materiale și strategii în modalități noi pentru a explora sau rezolva probleme,
  • găsește forme și mijloace noi de exprimare a gândurilor și emoțiilor (prin muzică, desen, dans, joc simbolic).

Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii

Vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar și a înțelegerii semnificației), a comunicării (cuprinzând abilități de ascultare, comunicare orală și scrisă, nonverbală și verbală) și preachizițiile pentru scris-citit și însoțește dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii.

Dezvoltarea capacității de ascultare și înțelegere (comunicare receptivă):

  • ascultă cu plăcere povești înregistrate pe diferite suporturi magnetice (casetă audio, CD), înregistrări radio sau povești citite de adulți,
  • participă la activități în care se citesc povești, povestiri (30 de minute),
  • participă activ la discuțiile dintr-un grup, ascultând și intervenind în conversație, exprimându-și opinia,
  • întreabă ce înseamnă cuvintele necunoscute,
  • utilizează dialoguri în jocurile simbolice.

Dezvoltarea capacității de vorbire și comunicare (comunicare expresivă):

  • inițiază o conversație și participă adecvat în conversație cu copii sau adulți,
  • adresează întrebări de informare și clarificare și răspunde la întrebări,
  • își exprimă o idee prin mai multe modalități,
  • folosește intonația atunci când dramatizează o poveste și interpretează un rol,
  • folosește formule de politețe în vorbirea curentă,
  • utilizează în vorbire acordul de gen, număr, persoană, timp,
  • folosește corect adverbul de timp („azi, mâine, ieri”),
  • utilizează cuvinte care exprimă sentimente și emoții proprii și ale altora,
  • poate defini anumite cuvinte din orizontul cunoscut cu ajutor (câinele este un animal cu 4 picioare),
  • înțelege și utilizează în vorbire antonime și sinonime,
  • utilizează în vorbire propoziții dezvoltate și fraze.

Participarea în experiențe cu cartea. Cunoașterea și aprecierea cărții:

  • înțelege ce este titlul, autorul cărții,
  • este interesat de cărți despre cum sunt concepute și cum funcționează lucrurile (de ex., enciclopedii pentru copii),
  • povestește cu colegii despre ce a aflat din cărți,
  • caută să găsească diferite cărți în funcție de interes (despre dinozauri, despre vapoare),
  • are un autor sau un ilustrator preferat sau chiar o serie de cărți de același autor sau editate de aceeași editură,
  • demonstrează că știe cum să utilizeze și să păstreze cărțile.
  • este interesat de citit și încearcă să citească poveștile favorite,
  • dorește să răsfoiască și încearcă să citească independent,
  • stă și asistă în momente de lectură fără să deranjeze, rămâne până la finalul ei.

Dezvoltarea capacității de discriminare fonetică; asocierea sunet – literă:

  • demonstrează creșterea conștientizării sunetelor inițiale și finale ale unui cuvânt prin identificarea lor fără ajutor,
  • desparte cuvinte în silabe cu ajutor,
  • începe să creeze cuvinte noi prin înlocuirea sunetului inițial (lac, rac, sac),
  • identifică rime ale cuvintelor familiare în jocuri, cântece, poezii,
  • recunoaște litere mari/mici de tipar și le pune în corespondență cu sunetul asociat,
  • poate determina sunetul inițial al unui anumit cuvânt, câte sunete sunt incluse într-un cuvânt.

Conștientizarea mesajului scris/vorbit:

  • identifică litere din numele propriu și alte nume/denumiri familiare;
  • recunoaște literele și cifrele în contexte diferite și face diferența între ele;
  • conștientizează faptul că un mesaj se scrie/ citește de la stânga spre dreapta, de sus în jos;
  • conștientizează faptul că limbajul rostit poate fi scris și apoi se poate tipări;
  • identifică mesaje scrise în mediul familiei sau în sala de grupă;
  • utilizează imagini ca surse de informație (utilizează semne pentru completarea calendarului naturii);
  • recunoaște etichete diverse în mediu care facilitează înțelegerea acestuia (semnalizarea stației de metro, recunoașterea unui Taxi) sau reclame.

Însușirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj:

  • folosește/scrie cuvinte familiare (numele, mama…)
  • copiază cuvinte familiare sau data,
  • folosește instrumente de scris foarte variate (creion, pix, culori, computer),
  • își ajustează poziția la scris, modul de apucare a instrumentului de scris și poziția foii,
  • utilizează, cu ajutor, jocuri de masă cu litere (scrabble, cuvinte încrucișate, rebus).

Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii

Vizează abilitățile copilului de a înțelege relațiile dintre obiecte, fenomene, evenimente și persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice, ablitățile de gândire logică și rezolvare de probleme, cunoștințe elementare matematice ale copilului și cele referitoare la lume și mediul înconjurător.

Dezvoltarea gândirii logice și rezolvarea de probleme:

  • compară evenimente și personaje din povești,
  • descrie evenimente utilizând cuvinte ce indică o comparație (azi m-am jucat mai mult decât ieri),
  • argumentează propriile decizii,
  • explică o nouă situație sau o problemă pornind de la experiențele sale anterioare,
  • lucrează în grup pentru soluționarea unei probleme, utilizând strategiile dezvoltate de grup,
  • discută când și de ce o situație este problematică, provocatoare.

Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operații, concepte de spațiu, forme geometrice, înțelegerea modelelor, măsurare):

  • numără cu ușurință până la 20 ,
  • utilizează jucării manipulative matematice, obiecte cu cifre, jocuri cu cifre și monezi în activitățile zilnice.
  • efectuează operații simple de adunare și scădere cu o unitate,
  • măsoară, cu ajutor, ingredientele pentru realizarea unei rețete,
  • recunoaște forme în obiectele din mediul înconjurător,
  • combină forme geometrice pentru a realiza alte forme geometrice (două triunghiuri pentru a realiza un pătrat, un dreptunghi),
  • compară un cerc cu o sferă, un pătrat cu un cub,
  • sortează obiectele în categorii, clasificându-le și comparându-le în funcție de două criterii (mărime, culoare),
  • descrie și explică de ce anumite obiecte sunt ordonate sau grupate într-un anumit fel.

Cunoașterea și înțelegerea lumii (lumea vie, Pământul, spațiul, metode științifice):

  • folosește simțuri și o varietate de instrumente și aparate simple de investigație (lupă, vase gradate, microscop),
  • colectează informații și înregistrează informațiile prin mijloace variate (desene, grafice, fotografii, mărturii narative),
  • descrie și compară nevoile de bază ale ființelor vii,
  • înțeleg și exprimă interacțiunile dintre animale, plante și mediul de viață („Rechinii trăiesc în ape și se hrănesc cu diferite specii de pești”),
  • are responsabilitatea îngrijirii unei plante sau a unui animal în familie sau în cadrul grupei,
  • identifică și face diferența între forme de relief (câmpie/munte), tipuri de ape (râu/lac/mare),
  • numește anotimpurile în succesiune (iarnă, primăvară, vară, toamnă),
  • descrie timpul probabil și ilustrează o anumită stare a vremii (utilizează semne convenționale pentru ape, ploaie…),
  • cunoaște și folosește corect zilele săptămânii în succesiune, știe lunile anului,
  • participă la îngrijirea și protecția mediului, la reciclarea materialelor,
  • este interesat de fenomene naturale excepționale (calamități naturale) și înțelege pagubele ce pot fi provocate.

Atenție! Nu toți copiii vor atinge indicatorii în intervalul de timp specificat. Unii vor ajunge mai repede la achiziționarea lor, în timp ce alții vor ajunge în alt ritm, altã ordine, sau nu vor ajunge deloc. În toate aceste cazuri, intervalul de timp este un cadru, un reper cu funcția de informare și nu are rolul de a constrânge cursul natural al dezvoltãrii unui copil.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.