Cum dezvoltăm comportamentele sociale ale copiilor

Cu toții ne dorim să contribuim la creșterea unor copii sănătoși și echilibrați mental și emoțional. Vârsta preșcolară este momentul din viața lor când copiii au nevoie de noi adulții. Urmează să învețe cum să relaționeze cu ceilalți, cu respect față de nevoile lor și ale celorlalți, cum să rezolve diferitele situații sociale cu care se confruntă zi de zi, cum să trăiască sănătos emoțiile de tristețe, frică, teamă, furie fără să-i rănească pe ceilalți sau pe sine. Este momentul propice pentru a dezvolta comportamentele sociale ale copiilor.

Modul cum se comportă copilul este rezultatul a ceea ce fac părintele sau educatorul. Comportamentul părintelui sau a educatorului reprezintă modele pentru copil.

Copilul are nevoie de adulți pentru a învăța explicit, cu pași mici, toate comportamentele sociale, prin aplicarea metodelor adecvate. De exemplu, abilitatea de a empatiza cu nevoile celorlalți este o abilitate înăscută a copilului.

Ea se va menține numai dacă adultul din viața lui, părinte sau educator, manifestă comportamente de empatie.

Copilul are nevoie să știe că adultul îi oferă siguranță, poate conta pe sprijinul adultului, părinte și educator. Astfel învață să ceară ajutor, învață că ceilalți țin cont de nevoile sale.

Copiii care au fost învățăți să fie atenți la nevoile lor emoționale ,vor fi atenți și la nevoile emoționale ale  celorlalți , cum ar fi jocul .

Copilul care este învățat să-și recunoască, să-și gestioneze furia va ști cum să negocieze cu  ceilalți copii fără să-i rănească și fără să renunțe la nevoile sale. Abilitatea de a-ți gestiona emoțiile este de asemenea esențială pentru calitatea relațiilor cu ceilalți.

Gradinita Burla
Comportamentele sociale

Când copilul sau adultul nu își poate controla emoțiile, atunci îi controlează pe ceilalți prin critică, agresivitate fizică sau evită orice situație  care îi ceează disconfort. Pentru educator este important ca atunci când modelează un comportament să fie atent și la emoțiile copilului și invers: atunci când îl spijină în gestionarea unei emoții, să fie atent să modeleze și comportamentul adecvat.

Comportamentele sociale ale copilului sunt influențate și de temperament.

​Cunoașterea și recunoașterea acestuia este esențială pentru adaptarea modului în care îi oferim copilului contexte adecvate de învățare.

Rolul educatorului este de a-l sprijini în a se apropia de copii necunoscuți sau situații necunoscute, fără să fie forțat sau fără să i se încurajeze evitarea.

În concluzie comportamentul social al copilului se învață explicit, prin modul în care el reacționează în diferite situații. Un exemplu e reacția educatorului când observă că:

  • un copil îi smulge jucăria din mâna altui copil sau
  • un copil care se joacă de cele  mai multe ori singur.

Comportamentele sociale NU se învață din ceea ce spune educatorul, mai ales dacă ce spune vine în contradicție cu ceea ce face.

Comportamentele sociale ale copiilor sunt de fapt niște comportamente complexe care se învață în urma unui proces de învățare comportamentală, prin acțiuni repetate și prin feedback pozitiv constant.

Colectivul de profesori de la Școala Burla

Bibliografie:

  • www.rifse.ro
  • www.didactic.ro 
  • Domnica Petrovai, Viorica Preda, Sorina Petrică, Rodica Brănișteanu, Pentru un copil sănătos emoțional și social, Ed.V&I Integral, București 2012

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.