Dragostea de țară, dragostea de neam a preșcolarilor

Unul dintre obiectivele majore ale învățământului preșcolar îl constituie educația patriotică a preșcolarilor, educarea acestora în spiritul cunoașterii și prețuirii istoriei naționale. Realizarea acestui obiectiv presupune o oarecare dificultate deoarece prezintă un grad înalt de abstractizare, operație intelectuală care se dezvoltă spre sfârșitul preșcolarității. Din acest punct de vedere, tema poate apărea abstractă pentru copiii de patru ani, însă nu e prea devreme să vorbim despre țara noastră, despre naționalitatea noastră, despre locurile și oamenii care ne înconjoară.

Trăim uneori momente acute de criză a identității naționale, rareori mai tresărim la auzul imnului, mult prea rar îl mai auzim, de cele mai multe ori drapelul tricolor, atât de drag multor generații, ne lasă reci. Oare atât mai putem transmite generațiilor viitoare? Cu siguranță că nu. Acest popor are o tradiție, o identitate, un nume care merită cunoscut, chiar începând de acum, de la grădiniță.

Vârsta preșcolară

Vârsta preșcolară constituie etapa în care

  • copilul începe să înțeleagă realitatea înconjurătoare,
  • începe să-și însușească părerile celor din jurul lui și cu atât mai mult a celor care îl educă,
  • începe să-și însușească criteriile de apreciere a faptelor și începe să devină conștient de greșelile sale.

Necesitatea de a începe educația pentru societate cât mai devreme este justificată de faptul că la vârstă preșcolară se formează cu cea mai mare ușurintă automatismele ce stau la baza deprinderilor de comportare.

Pentru ca tineretul să simtă şi să se comporte în spirit patriotic, educaţia moral – patriotică trebuie începută de la cea mai fragedă vârstă, vârsta preşcolară, când copilul începe să distingă valorile care-l înconjoară. Acestea sunt motivaţiile care generează conduita patriotică. Tot ele conduc tineretul să-şi simtă rădăcinile solid înfipte în pământul patriei, pământ din care ne tragem seva şi in afara căruia nu ne vom regăsi niciodată adevărata identitate. Patriotismul se manifestă prin:

  • ataşament faţă de pământul natal,
  • prin identificarea deplină cu poporul din care facem parte,
  • prin aprecierea şi respectarea limbii materne, a valorilor culturale,
  • prin cinstirea trecutului istoric al patriei.

Educația morală a preșcolarilor

Procesul de educaţie moral – patriotică a preşcolarilor este extrem de complex. Obiectivele prioritare în realizarea sa, pot fi direcţionate în trei categorii:

  • în primul rând să-i învăţăm pe copii să-şi reprezinte şi să înţeleagă ce este patria,
  • apoi să-şi iubească patria şi
  • în la treilea rând să-şi formeze o conduită moral – patriotică,  asigurând o concordanţă între
    • ceea ce ştie copilul despre patrie,
    • ceea ce simte pentru patrie şi
    • ceea ce face pentru patrie.

Trăirile emoţionale ale copilului sunt asociate cu experienţa lui de viaţă generată de mediul înconjurător:

  • fizic,
  • geografic,
  • biologic,
  • social şi cultural.

Pentru a înţelege noţiunea abstractă de patrie, copiii trebuie familiarizaţi mai întâi cu date concrete despre

  • frumuseţile ţării
    • păduri,
    • munţi,
    • văi,
    • ape,
  • despre bogăţiile ţării, solului şi subsolului,
  • faună, floră,
  • evenimente din trecutul şi prezentul ţării,
  • figuri istorice ale neamului românesc.

Patria e casa noastră/ Şi grădina şi livada/ Verile cu boltă albastră/Iernile cernând zăpada.

Sentimentul de patriotism

Sentimentul patriotic se manifestă în comportamente pozitive

  • faţă de mediul social cu care interacţionează,
  • faţă de membrii comunităţii,
  • faţă de valorile culturale create de popor.

Printre activităţile cu valoare formativă, un rol deosebit îl au vizitele şi excursiile realizate în scopul cunoaşterii de către copii a locurilor istorice din apropierea localităţii natale. Acestea au o mare valoare educativă; să cunoască locul unde s-au născut şi au trăit persoane care au devenit figuri de eroi. Natura, locurile natale, impresionează pe copil încă din primii ani de viaţă. Reprezentările copilului despre râurile, dealurile, pădurile care l-au înconjurat în copilărie şi care au fost locul de joacă şi de desfătări copilăreşti, îl vor însoţi de-a lungul întregii sale vieţi.

O altă componentă constituie dragostea faţă de popor, manifestată prin

  • preţuirea trecutului istoric,
  • admiraţia faţă de folclor,
  • respectul faţă de activitatea socială a contemporanilor, faţă de fiinţa umană, faţă de alte popoare.

Existenţa acestor sentimente ne demonstrează că preşcolarul a înţeles valoarea afectiv-patriotică a aspectelor istorice, culturale, economice, prezentate la nivelul său de înţelegere. Poporul este tot o noţiune importantă din sfera educaţiei patriotice. Acţiunile înaintaşilor la scară socială, personalităţi marcante din diferite domenii, precum şi contemporanii, sunt părţi integrante ale noţiunii de popor.

Importanța istoriei

Cunoaşterea unor personaje istorice, culturale, a faptelor şi operelor lor îi ajută pe copii să se familiarizeze cu personalităţi de marcă ale neamului şi să pornească, astfel, pe drumul descoperirii identităţii naţionale. Cu ajutorul legendelor, facem cunoscute copiilor o serie de fapte istorice.

O bună parte din legendele noastre îl au ca erou pe

  • Ştefan cel Mare , Alexandru Ioan Cuza, Mihai Viteazu
    • „Povestea Vrâncioaiei” ,
    • „Stejarul din Borzești” de Eusebiu Camilar, 
    • „Moș Ion Roată și Unirea” de Ion Creangă, etc
  • sau personaje care nu au făcut parte din clasa politică de odinioară, dar ale căror povestiri  s-au transmis pe cale scrisă
    • „Povestiri istorice” de Dumitru Almaș, etc.

Educaţia moral-patriotică nu poate fi concepută fără dezvoltarea dragostei faţă de limba maternă, faţă de creaţiile populare şi în general faţă de arta populară.

Tradiții și obiceiuri

Cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor de pe meleagurile ţării noastre trezesc în sufletul copiilor sentimente de dragoste şi admiraţie faţă de poporul român. Referindu-se la dezvoltarea dragostei faţă de arta populară, trebuie să avem in vedere

  • muzica populară,
  • dansurile populare,
  • arta aplicată (costume populare, obiecte din lemn și vase de lut frumos ornamentate).

Folosirea folclorului în activităţile obligatorii:

  • dans,
  • muzică,
  • desen,
  • activităţi manuale, deprinde pe copii cu aprecierea artei populare, cu cunoaşterea şi reproducerea ei in viaţa de toate zilele.

În felul acesta, copiii încep să înţeleagă treptat specificul poporului din care fac parte. Limba maternă vine să închidă triunghiul celor trei noţiuni distincte care marchează educaţia patriotică. Familiarizarea copiilor cu

  • frumuseţea limbii materne,
  • cu expresiile populare frumoase,
  • cu ritmul şi muzicalitatea versurilor populare, se face treptat cu ajutorul versurilor din folclorul copiilor, al basmelor, ghicitorilor şi snoavelor.

Prin intermediul poveştilor şi al poeziilor cu conţinut patriotic copiii fac cunoştinţă cu eroii neamului şi faptele lor de vitejie. Ei reușesc astfel să simtă şi să înţeleagă că limba noastră românească este o limbă bogată, armonioasă şi frumoasă, că în glasul ei se aud parcă vuietul luptelor strămoşilor, foşnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănatul holdelor.

Interesele preșcolarilor

La vârsta preșcolară, copilul manifestă interes pentru simbolurile naționale. Astfel, copiilor li se formează unele noțiuni legate de simbolurile țării : steagul tricolor și stema. O modalitate de însușire a acestor noțiuni este activitatea de observare “ Steagul tricolor” unde se face cunoscută copiilor semnificația fiecărei culori:

  • roșu, care reprezintă sângele vărsat de eroii care au luptat pentru apărarea țării,
  • galben reprezintă frumusețile și bogațiile patriei ,
  • iar albastru reprezinta cerul senin, libertatea, precum și simboluri ale stemei României.

Ca o aprofundare a noilor noțiuni însușite, se pot face diferite experimente pentru colorarea materialului sau a firelor textile cu diferiți coloranți naturali sau artificiali ( obținuți în fața copiilor).

Activități de educare

O condiție ce se dovedește a fi importantă în realizarea activităților de educație patriotică este aceea de a ocaziona preșcolarilor satisfacții în legatură cu propriile acte prin care respectă și cinstesc memoria strămoșilor noștri. De exemplu, acest lucru se poate face prin

  • depunerea de flori la  monumentele eroilor neamului ,
  • prin realizarea unor serbări cu conținut patriotic,
  • dar și realizarea de simple acțiuni de muncă patriotică pentru înfrumusețarea spațiului ambiant.
  • În decursul activităților extrașcolare se pot face vizite la muzee,
  • se pot realiza pe holurile gradinițelor expoziții cu obiecte din trecutul poporului român, cu costume naționale zonale și din diferite regiuni ale țării,
  • excursii, drumeții, pentru a descoperi frumusețile locurilor, etc. 
  • Astfel, ei vor deveni mai sensibili la ansamblul frumuseților și valorilor ce concretizează peisajul pământului românesc,  vor prețui și mai mult hărnicia poporului, dragostea de muncă,  devotamentul și dârzenia lor în munca social-constructivă nouă.

Se pot desfășura activități obligatorii cu preșcolarii, în cadrul celor de educarea limbajului, folosindu-se texte literare ca:

  • „Stejarul din Borzești” de Eusebiu Camilar,
  • „Moş Ion Roată si Unirea” I. Creangă,
  • „Povestiri istorice” de Dumitru. Almaş, prin intermediul cărora se prezintă o serie de fapte istorice;
  • poeziile „Țara mea”, „Noi vrem să ne unim cu țara “, „Ardealul”, „1 Decembrie”.
  • De asemenea, se pot  desfașura activități de educație estetică în care se pot cânta cântece
    • „Hora Unirii” ,  „Ţara mea“ ,  „Drapelul”,  “Hai să-ntindem hora mare”, „Sunt român, român voinic”, etc.
  • Lecturile după imagini
    • „Marea Unire “ , „Portul românesc”, „Costumul național”, convorbirile „Şi eu vreau să fiu ca ei“,  „Portul românesc“ etc. ,
  • activitațile de desenși pictură:
    • „Costumul popular” „Harta României”, „Steagul tricolor”,
  • modelaj
    • „Strachini și ulcele din mâinile mele”,
  • jocurile deconstrucție
    • „Casa țărănească” „Soba bunicii”.
Educația patriotică

Educația patriotică se realizează prin participarea efectivă la acte de muncă și de creație în formele cele mai simple, accesibile lor; prin participarea la diferite concursuri de creație și interpretare pentru preșcolari „Penelul fermecat”, „Voinicelul”; desfășurarea unor activități în cadrul proiectelor educaționale naționale de tipul: „Să citim pentru mileniul III”; „Eco grădinița” în cadrul căruia copiii vor învăța să respecte mediul, să-l protejeze și să încerce să gasească alternative favorabile pentru a diminua cantitățile de deșeuri.

Modalitațile utilizate de educatoare  pentru realizarea educației patriotice sunt nenumărate și variate, iar tematica foarte vastă. De noi, educatoarele, depinde formarea unei atitudini patriotice a copiilor încă de la cea mai fragedă vârstă. De noi depinde dacă sămânța sentimentelor de dragoste de neam și țară, va fi sădită cu grijă și se vor crea condițiile favorabile pentru a încolți și rodi.

Avem datoria supremă de a încerca!

Profesor Juravle Daniela, G.P.N. Burla

Bibliografie
  1. M.E.C.T. „Curriculum pentru educație timpurie”, București, 2018- proiect.
  2. Cant, Annabella, Leva Emilia, Tătaru, Lolica,  2015, „Dragă, educatoarea mea”,  Editura Diamant, Pitești.
  3. Culea, Laurenția, Seșovici, Angela, Grama, Filofteia,  2008, „Activitatea integrată în grădiniță”, Editura D.P.H. București.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.