Metodă interactivă – Cubul

Introducere

Prin fiecare metodă interactivă se pot obţine performanţe pe care copiii le percep şi-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru.

Una din  variatele metode de predare-învăţare ce pot fi utilizate cu succes la preşcolari este şi metoda cubului. Această metodă fost descoperită în 1980 şi urmăreşte un algoritm ce vizează descrierea, comparaţia, asocierea, analiza, aplicarea, argumentarea atunci când se doreşte explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi îmbogăţit cu noi cunoştinţe sau a unei situaţii privite din mai multe perspective. Valenţele formative ale metode sunt  relevante, cunoştintele copiilor se îmbogãţesc, dar se comunică foarte mult, se oferă fiecăruia şansa de a se simţi important, de  aş exprima opiniile.

Aplicarea metodei

Aplicarea metodei presupune parcurgerea a câtorva  etape: mai întâi se formează grupuri de câte 4-5 copii după care fiecare copil din grup interpretează un rol în funcţie de sarcina primită. Grupul va fi format pe principiul respectării sau exersării inteligenţelor multiple astfel:

  • copilul 1─ROSTOGOLICI─ rostogoleşte cubul;
  • copilul 2─ISTEŢUL─citeşte imaginea sau sarcina scrisă pe un simbol şi formulează întrebarea;
  • copilul 3─ŞTIE TOT─ reţine sarcina prezentată de colegul lui pentru a o reaminti colegilor de grup în cazul în care aceştia o uită sau doresc să confrunte răspunsul cu întrebarea
  • copilul 4─CRONOMETRUL─măsoară timpul şi întrerupe activitatea. Se foloseşte de clepsidră, alte mijloace neconvenţionale sau de cronometru;
  • copilul 5─UMORISTUL─încurajează grupul, fiind optimist, bine dispus, cu simţul umorului.
Grupare

Copiii sunt grupaţi după tipul de inteligenţă dominantă:

  • copilul 1 după inteligenţa kinestezică;
  • copilul 2 după inteligenţa verbal-lingvistică;
  • copilul 3 după inteligenţa interpersonală;
  • copilul 4 după inteligenţa logico-matematică;
  • copilul 5 după inteligenţa interpersonală.

Grupaţi aşa, copiii rezolvă sarcinile individual într-un timp dat, prezintă apoi pe rând răspunsul formulate. Se analizează răspunsul, se fac comentarii, iar pentru a fi siguri că sarcina este corectă se poate cere reformularea răspunsului. Au loc comentarii care conduc la selectarea sau reformularea răspunsului corect prin combinarea ideilor individuale. 

Parcurgerea jocului

Pentru a diversifica jocurile, cuburile pot fi de mărimi diferite, mai ales că ei sunt ,,vedetele intelectuale” ale unei lecţii. Sarcinile de învăţare pot fi formulate diferit sub forma întrebărilor. Pentru a orienta activitatea intelectuală şi a o activiza, ele se pot transfera pe diverse simboluri specifice temei de studiu, fie în cuvinte, fie însoţite de imagini (flori, frunze, copaci, steguleţe). 

Exemplu de aplicare

Un exemplu de aplicare a acestei metode o poate constitui ,,Povestea castanelor”, de T.Banciu, pe care am tratat-o atât prin prisma domeniului limbă şi comunicare, cât şi prin prisma domeniului ştiinţă. Pe o măsuţă am pregătit următoarele materiale:

  • castane în coajă maronie, plesnită,
  • castane în coajă verde,
  • castane cu coajă neplesnită,
  • ramuri cu mai multe castane atârnând,
  • filă de ierbar cu o inflorescenţă de castan,
  • frunze de castan.
Desfășurare

Toate au fost acoperite cu o pânză până în momentul începerii activitaţii. După  descoperirea  măsuţei copiii au recunoscut imediat că este vorba despre ,,Povestea castanelor”, de T.Banciu.

Pentru că momentul activităţii a avut loc chiar spre sfârşitul toamnei, când ne preocupăm de aspectul naturii în raport cu schimbările ce au loc în perioada de trecere dinspre vară spre toamnă, am extins puţin subiectul; atât din punct de vedere al limbajului şi al exprimării orale, cât şi din punct de vedere al cunoştinţelor ştiinţifice.

Explorarea subiectului s-a făcut prin metoda cubului. De fapt se pot utiliza 2 cuburi, împărţind grupa în 2 grupuri de lucru, unul ocupându-se de arbore (castan), celălalt de fruct (castană). Pentru fiecare cub, am stabilit acţiuni de lucru; identificate pe fiecare faţă a cubului prin culori diferite, respectiv descriere, comparaţie, analiză, asociere, aplicaţie, argumentare. Fiecare grup de lucru a fost împărţit în 6 subgrupe (echipe de câte 2 copii), care trebuia să-şi îndeplinească  sarcinile menţionate

Descrierea acțiunilor
ACTIUNIGRUP 1 (ARBORE)GRUP 2 (FRUCT)
ROSU
DESCRIERE
Copacul – desen, colorare
Frunza – desen, colorare, numărare lobi
Castana în coajă  – desen în creion colorat            
Castana fără coajă  – desen, colorare, precizare formă
VERDE
COMPARARE
Copacul –   cu alţi copaci, ca înălţime, formă a coroanei
Frunza   –  cu diverse frunze, ca formă şi mărime
Castana   –  cu alte fructe cu coajă, ca formă a seminţei şi înveliş
GALBEN
ANALIZEAZA
Castanulpărţi componente
Frunza    – părţi componente
Castana    –  Se pun la dispoziţia copiilor şi castane comestibile, dar mai mici
ALBASTRU
ASOCIAZA
Copiii au identificat castani la umbra cărora s-au jucat sau de ramurile cărora au avut legat un leagăn.
Frunzele –   cu o palmă
Cu nuca, cu aluna, cu castane comestibile, cu piure de castane, cu arici, iar inflorescenţa cu un brad împodobit şi florile cu rochiţa rândunicii
ALB
ARGUMENTEAZA
Trebuie să plantaţi castani pentru umbra lor, pentru coroana deasă, ajutor pentru păsăriSunt seminţe din care creşte castanul, sunt decorative.                       Nu trebuie să le mâncăm pentru că nu sunt comestibile acestea
NEGRU
APLICA
-Umbră                                  
– Suport pentru leagăn           
-Arbore pentru păsărele        
-Mediu de viaţă pentru insecte
-Sunt hrană pentru animale.
-Sunt necesare pentru înmulţirea copacilor          – -Nu trebuie să le mâncăm căci nu sunt comestibile.    
-Sunt bune pentru joacă.

Concluzii

Şi în acest caz, modul în care au fost antrenaţi toţi copii în realizarea sarcinilor, a constituit un stimulent solid pentru fiecare dintre ei, motivându-i să participe activ şi să îşi exprime opiniile fără  reţinerea de a greşi, mai ales ca celula de lucru cuprindea doar doi copii.

După prezentarea rezultatelor muncii fiecărei echipe în faţa grupei întregi, subiectul povestirii a fost bine înţeles de către toţi copiii, fiecare  având ocazia să îşi exerseze vorbirea şi totodată să-şi îmbogăţească cunoştinţele despre castan şi fructele sale.

BIBLIOGRAFIE:

  • Goncea, Elena, Fulga Metode interactive de grup-ghid metodic-, Editura Arves, Bucureşti, 2002
  • Revista Învăţămâtul Preşcolar 1-2 din 2008

Prof.inv.prescolar:Uncescu Angelica-Mioara

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.