Miniproiect – Tehnologie și creativitate

Aprobat,

Coordonator activități Partener 1, Valeria LEONTE

DATE GENERALE

Numele şi prenumele cadrului didactic: CÎRLIGEANU MARGARETA

Unitatea şcolară: CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ SUCEAVA

Stagiul de practică aferent programului de formare: RESURSE EDUCAȚIONALE- TEHNOLOGIE ȘI CREATIVITATE

Competenţa didactică vizată: proiectarea situațiilor de învățare utilizând resursele TIC

Perioada implementării: aprilie-iunie 2019

DETALIEREA MINI-PROIECTULUI DE PRACTICĂ

1. Justificarea mini-proiectului de practică

O nouă tehnologie informațională aduce mai multe beneficii sistemului de educaţie. Noile tehnologii oferă informaţii de o calitate superioară, iar folosirea instrumentelor TIC duce la o înţelegere mult mai bună a unor concepte şi idei  decât  instrumentele  clasice  de  până  acum.  Ȋn  plus,  Internetul  oferă  resurse nelimitate de învăţare şi posibilitatea de a învăța, de a descoperi semnificaţia fiecărui cuvânt, text printr-o simplă apăsare a unui buton cu ajutorul imaginilor, a suportului concret-intuitiv, lucru foarte eficient pentru copiii cu dizabilități mintale.

În cadrul activităților de la clasă, ei sunt sprijiniți în mod constant pentru a identifica noile informații, pentru a se familiariza cu termenii necunoscuți. Sunt ajutați de asemenea să realizeze asocieri între anumiți termeni pentru a le descoperi sensul și cuvintele lor asemănătoare..Scopul principal este de a îmbunătăți cunoștințele elevilor de la clasă (9 elevi, clasa a IX-a E), elevi cu dizabilități mintale, inducându-le o stare de bine și învățându-i să-și gestioneze și să aplice cunoștințele dobândite de-a lungul timpuluipe  parcursul  desfășurării  unui  program  cu  activități  adecvate.  Activitățile  s-au desfășurat atât în cadrul orelor de limba și literatura română, cât și în cadrul orelor de consiliere și orientare. Proiectarea activităților am făcut-o utilizând resurse TIC (laptop, calculator).

2. Planul de activităţi practice

Activitățile s-au desfășurat la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Suceava, cu elevii clasei a IX-a E, participanții fiind elevi cu dizabilități mintale.

Descrierea activităților

„Eu spun una, tu spui multe!”

Scop: Pronunţarea corectă a cuvintelor (sg. şi pl.)

Materiale necesare: cartonaşe cu diferite desene reprezentând un singur lucru sau fiinţă şi altele reprezentând mai multe obiecte sau fiinţe de acelaşi fel, tabla magnetică, jucării.

Descrierea activităţii: Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe, unul cu un singur element, iar altul cu două sau mai multe elemente de acelaşi fel. Unul din cartonaşe va fi pe masa cadrului didactic, iar celălalt repartizat copiilor în aşa fel încât să existe atât pe masă, cât şi la copii cartonaşe care conţin un singur element şi care redau mai multe elemente. Pe rând vine câte un copil la masa cadrului didactic şi alege un cartonaş.

De exemplu, ridicând un cartonaş cu mai multe elemente, copilul spune: „Eu am pe cartonaş mai multe flori”. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o floare”. Apoi copilul formulează propoziţia cu acest cuvânt. Copilul care se află la masa cadrului didactic trece propoziţia respectivă de la singular la plural. În complicare, cadrul didactic spune cuvântul la singular, copiii trecându-l la plural, şi invers. Se alcătuiesc propoziţii cu cuvintele din joc.

Evaluarea activităţii: Se analizează lucrările obţinute şi varietatea acestora, cât şi imaginaţia copiilor în redarea temei cerute. Este analizat modul de percepere a diferenţei dintre un element şi mai multe elemente în vorbire. Se apreciază participarea individuală şi sunt lăudaţi toţi copiii.

„Socializarea”

Scop: Crearea unei atmosfere plăcute şi colaborare în cadrul colectivului

Materiale necesare: un tablou colorat (afiş) din carton de format aproximativ A2, tăiat sau rupt în vreo 30 bucăţi cu contur neregulat.

Descrierea activităţii: cadrul didactic va ascunde bucăţile tabloului înainte de începerea lecţiei, prin diverse locuri din sală. După ce sosesc participanţii, se anunţă că prima lor sarcină este să găsească toate bucăţile şi să colaboreze la reconstituirea imaginii.

Variante: fiecare participant caută o bucată componentă şi când o găseşte, o depune pe masa unde se reconstruieşte tabloul, spunându-şi numele, eventual ceva despre cuvântul aflat sau bucata găsită.

Evaluarea activităţii: Se analizează dacă au fost aşezate corect toate cele 30 de bucăţi ale tabloului ascunse prin sală.

„Desenează pe nevăzute!”

Scop: Identificarea creațiilor realizate

Materiale necesare: foi de hârtie A4, pixuri.

Descrierea activităţii: toţi se aşează pe jos şi fiecare primeşte o foaie de hârtie şi un pix. Cadrul didactic le comandă să închidă ochii (eventual sunt legaţi la ochi) şi să deseneze un subiect precizat de el.

Evaluarea activităţii: La final, elevii arată desenele realizate de ei, iar cadrul didactic le expune pentru restul zilei pe cele mai reușite dintre acestea.

„Eu sunt…”

Scop – dezvoltarea autocunoaşterii si intercunoasterii copiilor intr-un cadru de respect, încredere si cooperare. Educarea sentimentului valorii proprii, conturarea pentru sine si pentru ceilalţi a unei imagini de sine pozitiva.

Obiective

1. să selecteze jetoane cu imagini reflectând in acţiuni trăsături pozitive de caracter
2. să identifice copilul cu însuşiri reflectate in imaginile date
3. să actualizeze trăsăturile pozitive atribuite unui copil
4. să interpreteze imaginile primite concluzionând trăsăturile pozitive atribuite

Descrierea activității:

• Pe masa vor fi mai multe jetoane cu imagini ce reflectă în acţiuni trăsături pozitive de caracter;
• exemplu: un copil care uda florile (hărnicie); un copil care oferă braţul unei bătrâne sa treacă strada (politeţe), etc.
• După ce toţi copii au descoperit aceste imagini si sensul lor a fost inteles de fiecare, se alege de către grup un anume copil care va fi caracterizat în acest joc.
• Copiii se aşează într-un cerc pe scăunele, iar copilul ales va fi rugat să se aşeze în mijloc.
• Ceilalţi copii aleg cate un jeton care considera ca reprezintă o calitate a copilului din mijloc și-l aşează pe măsuţa ce se află în fața acestuia.
• Copilul ales are sarcina de a rosti cu voce tare trăsăturile pozitive pe care le reprezintă fiecare jeton adus de colegii lui.

Dacă el considera ca însuşirea îl caracterizează va spune de exemplu: „eu, Andrei, sunt harnic”, iar daca nu crede ca i se potriveşte, va pune jetonul cu fata in jos. La sfârşit va aşează pe un stativ toate jetoanele cu însuşiri – trăsături pozitive de caracter care i-au fost aduse și pe care le-a acceptat, și va verbaliza: „Eu, Andrei, sunt harnic, vesel, politicos, etc”.

Jocul se va juca atât cat permite timpul, antrenând în joc acei copii timizi, emotivi sau copii care întimpină dificultăţi de acomodare. Nu se neglijează nici copii care doresc să-și îndrepte unele greşeli de comportament.

Evaluare: Copiii aplaudă și Andrei va primi un stimulent „floarea recunoştinţei”. Se vor evidenția acei copii timizi care au reușit să se „autocaracterizeze”.

„Expoziție florală”

Scop: dezvoltarea sentimentului de unicitate, educarea stimei de sine pozitive și întărirea sentimentului valorii proprii.

Obiective:

1. să identifice forma si culoarea materialului primit;
2. să împăturească hârtia primita după indicaţiile educatoarei;
3. să rupă hârtia in colturile indicate, respectând sarcinile date de educatoare;
4. să repete operaţia de împăturire si rupere ori de câte ori permite hârtia;
5. să observe forma materialului la sfârşitul operaţiilor de împăturire si rupere;
6. să interpreteze rezultatul produsului obţinut;

Materiale: Pătrate din hârtie de diferite culori sau șervețele (sunt mai ușor de rupt).

Descrierea activității: Fiecare copil va primi un pătrat de hârtie(sau șervețel) având culoarea preferata de el. Educatoarea(moderatorul) va explica faptul ca doreşte ca fiecare copil să realizeze o floare executând toţi aceleaşi operaţii de împăturire si rupere, respectând indicaţiile date.

Nici un copil nu are voie să execute operaţii mai multe, deoarece la sfârşit se va obţine imaginea unor flori ce vor fi aşezate pe un stativ numit „Expoziție florală”. Se va da comanda de începere a lucrului:

• vor împături in doua si vor rupe din coltul din dreapta sus
  • se împătureşte din nou hârtia si vor rupe din coltul din dreapta jos
  • se împătureşte din nou si vor rupe din coltul din stânga sus
  • se împătureşte din nou si vor rupe din coltul din stânga jos
  • se repeta operaţia de cate ori va permite hârtia

La sfârşit toţi copiii vor despături hârtia si vor observa ca foile lor arata diferit, fiecare în felul ei, chiar dacă ei, toţi, au efectuat aceleaşi operaţii.

Evaluare: Se vor trage concluzii cu fiecare foaie cu decupajele sale este unică aşa cum și ei sunt unici, dar fiecare are frumuseţea ei. Aşa zisele flori vor fi aşezate pe stativ de către copii si se va da un nume acelei „Expoziție florală”.

„Amprente digitale”

Scop: dezvoltarea autocunoaşterii intr-un cadru de respect, încredere si cooperare. Educarea sentimentului valorii proprii, conturarea pentru sine a unei imagini de sine pozitivă.

Obiective: dezvoltarea abilităților motrice de finețe; dezvoltarea spiritului de observație; distingerea caracteristicelor individuale unice;

Materiale: foi de hârtie, cerneală, lupă.

Descrierea activității: fiecare copil realizează amprente ale degetelor proprii pe o foaie de hârtie; împreună cu moderatorul se analizează cu o lupă amprentele şi se evidenţiază faptul că sunt diferite de la o persoana la alta; se poate crea un colaj pornind de la aceste amprente.

Evaluare: În limita timpului disponibil fiecare copil va evidenția, la îndemnul conducătorului activității, că amprentele lui nu seamănă cu ale vreunui alt coleg, că fiecare este unic în felul lui.

„Aș putea fi”

Materiale: Moderatorul are la dispoziție o foaie cu o listă de profesii:

• Aș putea fi pădurar pentru că
• Aș putea fi doctor pentru că
• Aș putea fi marinar pentru că
• Aș putea fi cântăreț pentru că
• Aș putea fi profesor pentru că
• Aș putea fi tâmplar pentru că
• Aș putea fi aviator pentru că
• Aș putea fi fermier pentru că
• Aș putea fi ziarist pentru că
• Aș putea fi bucătar pentru că

Descrierea activității: Cadrul didactic explică în ce constă jocul: pentru că voi încă nu știți să scrieți, eu voi citi fiecare meserie și, pe rând, câte unul dintre voi răspunde la „provocare”.

Exemple:

• Aș putea fi bucătar pentru că am multe idei despre „cum e să mănânci sănătos” Aș putea fi tâmplar pentru că imi place să repar obiecte din lemn.
• Moderatorul citește fiecare meserie, iar copiii, fiecare după înclinațiile personale, alege una dintre ele și justifică alegerea făcută. Jocul se termină atunci când fiecare profesie este abordată.

Evaluare: Se analizează răspunsurile participanților, evidențiind calitățile pe care copiii și le-au „asumat”. Din nou se remarcă faptul că fiecare este o personalitate unică, un individ aparte.

„Nume şi caracteristici”

Scop: Cunoaşterea numelui tuturor elevilor

Descrierea activităţii: Cadrul didactic împarte grupul în 2 echipe a câte 4 elevi (arbitrar, sau cu ajutorul unui alt joc), care formează cercuri. În fiecare echipă se numeşte un elev care începe, prezentându-se celorlalţi: “eu sunt… (prenumele său)…. (o caracteristică, adjectiv etc., care începe cu aceeaşi literă ca numele)”. De exemplu: Mihai cel Mare, Vasile Viteazul, Tudor Timidul etc. Vecinul din dreapta continuă astfel: “el este Mihai cel Mare, eu sunt Ioana cea Isteaţă”. Se repetă în acelaşi fel. până ce se face de mai multe ori turul cercului şi toţi membrii se familiarizează cu numele vecinului din dreapta. Apoi se schimbă sensul parcurgerii cercului. După câteva repetiţii, cele două cercuri se grupează într-unul mai mare şi se repetă jocul, astfel ca fiecare jucător să înveţe numele mai multor participanţi.

Evaluarea activităţii: Cadrul didactic îi laudă pe toţi elevii participanţi la activitate şi îi evidenţiază pe acei elevi care au reţinut cât mai multe nume.

„Ca frunzele copacului”

Materiale necesare: o foaie mare de hârtie, pixuri, un marker, o rolă de bandă adezivă, „frunze” tăiate din hârtie groasă (aproximativ A5).

Regulile jocului: instructorul desenează pe foaia mare de hârtie (agăţată pe un perete) un copac, cu componentele sale: trunchi, rădăcini, ramuri, frunze, fructe etc. Jucătorii aşezaţi în cerc, în jurul planşei desenate, primesc câte o „frunză” şi un pix cu care vor scrie pe „frunză” un gând sau o învăţătură cu care pleacă de la lecţie. Fiecare va prinde apoi frunza sa cu o bucată de bandă adezivă pe copacul desenat pe planşă, într-un loc ce i se pare mai potrivit cu gândul scris: la rădăcină, pe trunchi, pe o ramură, ca o frunză etc. Instructorul închide activitatea comentând atât gândurile scrise pe „frunze”, cât şi locurile unde au fost ele amplasate, accentuând simbolismul şi importanţa fiecărei părţi (rădăcină, trunchi) pentru ansamblul copacului (grupului).

„Caută o asemănare”

Materiale necesare: un număr de scaune egal cu numărul participanţilor, minus unu.

Desfăşurarea activităţii: scaunele se aranjează în cerc şi toată lumea se aşează pe ele (nu rămân scaune goale!), mai puţin un jucător, care stă în centru. Persoana din centrul cercului spune tare o condiţie, de exemplu: caut pe cineva născut la Nord de paralela 45º! Jucătorii aflaţi în această situaţie, inclusiv cel care a pus întrebarea, se reped şi fug prin afara cercului să ocupe câte un scaun gol, aflat într-o poziţie aproximativ opusă celei de la care a pornit. Se interzice ocuparea unui scaun gol învecinat. Până la sfârşit toţi reuşesc să se aşeze pe scaune, mai puţin unul. Acesta revine în centru, să pună întrebarea următoare.

Sugestii pentru întrebări: … care poartă ochelari! … căruia îi place mai mult îngheţata decât seminţele! ….. care are serviciu!……………………………………………………….. cine îl place pe Bănică şamd.

Indicații pentru cadrul didactic: se recomandă pentru cadrul didactic să pună la început câteva întrebări, pentru a „porni” jocul şi imprima un ritm de desfăşurare convenabil.

„Una vorbim şi başca înţelegem!”

Materiale necesare: coli de hârtie albă A4, una pentru fiecare jucător.

Desfăşurarea activităţii: jucătorii se adună în cerc, stând pe jos, şi fiecare primeşte o coală de hârtie. În continuare vor închide ochii până la semnalul cadrului didactic. Cadrul didactic comandă: îndoiţi hârtia în două, apoi rupeţi o bucată mică din colţul din dreapta jos. În continuare comandă: mai îndoiţi o dată în două, apoi rupeţi o bucată mică din colţul din stânga jos. După ce toată lumea confirmă execuţia comenzii, se dă semnalul pentru deschiderea ochilor. Toţi îşi despăturesc coala şi o compară cu cele ale vecinilor. Acum formele colilor diferă mult între ele!

Indicaţii pentru cadrul didactic: deşi toţi au acţionat corect, iată ce rezultate diferite se obţin chiar de la nişte indicaţii foarte simple! Analizându-se desfăşurarea jocului şi exprimarea comenzilor, se va accentua asupra necesităţii unei comunicări cât mai bune între membrii echipei. Cum a fost dată indicaţia? De ce? Ce a fost bun şi ce a fost rău?

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ A ACTIVITĂȚILOR

3. Valoarea adăugată prin mini-proiect

Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități mintale presupune aplicarea unor strategii de intervenţie psihopedagogică destinate prevenirii și corectării comportamentelor nespecifice, precum şi consolidarea unor atitudini favorabile faţă de şcoală. Cu alte cuvinte, cadrele didactice trebuie să facă apel la toată competenţa lor şi la mijloace şi tehnici speciale pentru a putea realiza educaţia incluzivă a copiilor cu dizabilități mintale.

În fiecare oră îi ajutăm pe elevi să dobândească noi cunoștințe/informații, să coopereze și să fie implicați în cadrul activităților. În cadrul acestor activități nu s-a făcut discriminare, deoarece printre elevii care au participat la desfășurarea acestora sunt și elevi cu dizabilități mintale, care au lucrat în echipe. În lucrul pe echipe, ei au alcătuit un colaj/desen pe tema incluziunii (cum sunt ei văzuți de alte persoane).

Scopul nostru este de a-i face să învețe, de a fi antrenați în activități care   îi captează (desen, joc, scris, citit, dans, abilitate manuală),  de  a  fi  încurajați să-și cultive cuvinte noi în propriul vocabular. În urma desfășurării activităților am îmbunătățit competența propusă, rezultatele obținute fiind vizibile și de apreciat, deoarece elevii au realizat produse în timpul acestora (fișe de lucru, desene, colaje).

4. Resursele necesare realizării mini-proiectului

Elaborat,

Numele şi prenumele aplicantului, Cîrligeanu Margareta Semnătura

Verificat,

Responsabil Grup Tinta si Activitati Practice, Rodica COTIN