Nediscriminare și incluziune în sistemul educațional românesc pentru copiii romi

1. Introducere 

Capitolul de față analizează modul în care egalitatea de șanse și nediscriminarea sunt abordate în sistemul educațional românesc, privind in mod specific copiii romi. Această analiză este realizată prin trei mari perspective, prezentate în câte un subcapitol:

  • reprezentarea istoriei, a tradițiilor și a culturii minorității rome în programele școlare implementate în sistemul de învățământ;
  • formarea cadrelor didactice în ceea ce privește diversitatea, incluziunea și nediscriminarea pe criterii etnice și, nu în ultimul rând;
  • segregarea și excluziunea copiilor romi în sistemul de învățământ.  

Situația copiilor romi, atât în Europa, cât și în România este descrisă ca fiind una îngrijorătoare. Ei aparțin uneia dintre cele mai discriminate și împovărate minorități europeane. În prezent, 41,7% dintre tinerii români sub 18 ani sunt supuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. În cazul copiilor romi din România, în anul 2009, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului își manifesta preocuparea cu privire la o serie de nerespectări de drepturi:

  • heteroidentificarea copiilor de vârste foarte mici ca fiind romi ceea ce atrage practici discriminatorii, cum ar fi segregarea;
  • o infrastructură insuficientă de grădinițe și activități preșcolare adresate copiilor romi, în principal organizate de ONG-uri;
  • o rată scăzută de înscriere în instituții de învățămant preșcolar și de învățământ primar;
  • existența formelor de segregare școlară și înscrierea copiilor romi, chiar dacă nu au nicio dizabilitate, în școli speciale. Acest lucru se datorează faptului că familia lor nu reușește să acopere costurile aferente educației.

Zece ani mai târziu, rapoartele și studiile din domeniu arată că aceste situații sunt încă actuale și reprezintă realitatea din viețile copiilor romi din România.

2. Situația educației copiilor romi în România

Educația copiilor romi și incluziunea acestora în sistemul educațional românesc reprezintă încă o provocare pentru statul român, concluziona Comisia Europeană în raportul de țară privind România din 2018. Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a Uniunii Europene apreciază în raportul său din 2018 o ușoară îmbunătățire în ceea ce privește înscrierea și participarea copiilor romi la educație în statele membre. Însă, per total, situația rămâne îngrijorătoare. Același raport subliniază că diferențele dintre copiii ne-romi și cei romi în educație persistă:

  • un procent de 77% dintre elevii romi care au terminat învățământul secundar gimnazial nu sunt încadrați în alte forme de învățământ sau de formare profesională. Comparativ, 19% din populația generală se află în această situație.
  • În România, la nivelul anului 2016, copiii romi cu vârstă mai mare de 4 ani participau la educația preșcolară în procent de 38%. În același timp, 88% în cazul copiilor majoritari.
  • România, împreună cu Grecia, are una dintre cele mai mici rate de înscriere a copiilor romi la educația obligatorie. 8 din 10 romi cu vârsta corespunzătoare învățământului obligatoriu sunt înscriși în sistemul educațional.
  • În ceea ce privește învățământul universitar, ultimul recensământ oficial din România arată că doar 0,7% dintre cetățenii aparținând etniei romilor au studii superioare.
  • Mai mult, din totalul persoanelor din România care nu știau să scrie și să citească la nivelul anului 2011, 27,4% erau romi. Tot conform ultimului recensământ oficial, romii reprezintă 3,3% din populația totală a țării.
  • Referitor la diferențele de gen, se înregistrează semne că acestea există în interiorul minorității rome. Astfel, cu 10% mai multe femei rome nu știu să citească și să scrie față de bărbați. În același timp, 77% dintre fetele rome cu vârstă de școlarizare participă la educație, față de 83% dintre băieții romi. 
Principalele motive pentru diferențele din sistemul educațional

Principalele motive menționate pentru a explica această imagine a educației copiilor romi sunt cele financiare. Deși în 2016 se evalua că sărăcia romilor s-a diminuat în România, în continuare procentul celor care locuiesc în gospodării unde cineva a adormit fără să mânânce în ultima lună este ridicat:

  • pentru 9% s-a întâmplat de 4 sau mai multe ori și
  • pentru 17% de 2/3 ori.

Acestor condiții li se adaugă și discriminarea etnică care contribuie la împingerea copiilor în afara școlii. Alte elemente care influențează educația copiilor romi țin de

  • posibilitățile reduse ale părinților romi de a îi sprijini pe copii în procesul educațional și
  • de calitatea educației primită de elevii romi în sistemul educațional.
Calitatea educației

Printre semnele de calitate redusă a educației sunt

  • infrastructura mult mai proastă în școlile unde învață copii romi față de cele unde numărul elevilor neromi este predominant,
  • calificările mai scăzute ale cadrelor didactice din școlile cu număr mare de romi și
  • segregarea școlară. Segregarea școlară în cazul copiilor minoritari romi este un fenomen care încă persistă la nivel de Uniune Europeană.

Situația privind segregarea pe clase este evaluată ca fiind similară cu situația segregării pe școli. Deși romii sunt al patrulea grup cel mai respins din România, acest lucru se transmite și în școli; prin urmare elevii romi se întâlnesc cu atitudini neprietenoase. Acțiunile de discriminare și respingere a romilor din viața publică generează o calitate slabă a educației pentru copiii romi. 

3. Cadrul legislativ

Politici educaționale privind incluziunea copiilor romi în sistemul educațional și accesul la învățământ de calitate
  • România a adoptat, încă de la aderarea la Uniunea Europeană, legislația internațională privind
    • interzicerea discriminării
    • segregarea copiilor în școli.
  • Legislația națională a fost aliniată Directivei de punere în aplicare a
    • principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică 2000/43,
    • cât și altor elemente internaționale.
  • România a aderat, de asemenea, la
    • Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială începând cu 1970,
    • la Convenţia cu privire la drepturile copilului (1990)
    • și la Convenţia privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţământului (1964).
  • De asemenea, statul român a preluat și s-a aliniat la câteva recomandări ale Consiliului Miniștrilor al Consiliului Europei. Acestea se referă specific la educația membrilor minorității rome, de exemplu:
    • CM Rec(2000)4 privind educația copiilor romi în Europa sau
    • CM Rec(2009)4 privind educația romilor și Travellers în Europa.
  • La nivel național,
    • Legea Educației numărul 1/2011 este cea care reglementează funcționarea învățământului românesc,
    • iar Strategia Guvernului României de Incluziune a Cetăţenilor Români Aparţinând Minorităţii Rome pentru Perioada 2014-2020, este instrumentul ce stabilește
      • măsurile și indicatorii în ceea ce privește îmbunătățirea accesului copiilor romi la educație
      • și desegregarea acelor școli cu număr mare de (sau doar cu) elevi romi.

Ordine ale Ministerului Educației

Câteva ordine importante ale Ministerului Educației au fost formulate de-a lungul anilor privind măsurile necesare pentru îmbunătățirea situației educației copiilor romi și pentru eliminarea discriminării și segregării copiilor romi în școlile din România:

  1. Ordinul nr. 1540/2007 privind interzicerea segregării școlare a copiilor romi și aprobarea Metodologiei pentru prevenirea și eliminarea segregării școlare a copiilor romi;
  2. Ordinul-cadru 6134/2016 privind interzicerea segregării şcolare în unitățile de învățământ144;
  3. Ordinul MEN nr. 5115/2014 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar. Prin acesta se stabilește înființarea în școli a unei Comisii pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi promovarea interculturalităţii;
  4. Ordinul 1529/2007 privind dezvoltarea problematicii diversității în curriculumul national;
  5. OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare;
  6. HG 417/2015 – Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii. 
Decada Incluziunii Romilor

Între 2005 și 2015, România a făcut parte de asemenea din Decada Incluziunii Romilor, program desfăşurat de 11 state europene (nu toate membre UE). Scopul a fost ”să lucreze pentru eliminarea discriminării şi reducerea discrepanţelor inacceptabile dintre populaţia romă şi restul societăţii (…)”. Programul s-a desfășurat printr-o colaborare a

  • Naţiunilor Unite,
  • Comisia Europeană,
  • Banca Mondială,
  • Open Society Foundation,
  • dar şi organizaţii non-guvernamentale rome (European Roma Rights Center sau International Romani Union).

Printre măsurile adoptate în cadrul Decadei s-a numărat și înființarea Fondului pentru Educaţia Romilor (REF), care a avut ca rol principal

  • acordarea de fonduri nerambursabile,
  • implementarea și susținerea de programe şi proiecte de ridicare a nivelului de educaţie al romilor.

Guvernul român a făcut parte din această platformă, asumându-și obiectivele Decadei. Referitor la educație, acestea au fost:

  • Asigurarea accesului la învăţământul obligatoriu.
  • Îmbunătăţirea calităţii educaţiei.
  • Realizarea integrării şi desegregării.
  • Extinderea accesului la învăţământul preşcolar.
  • Creşterea accesibilităţii învăţământului secundar, postliceal şi pentru adulţi.

Concluzii

  1. În ceea ce privește măsurile de incluziune a copiilor romi în sistemul de învățământ românesc, progresul este unul limitat; politicile educaționale sunt implementate slab și parțial.
    • Statul român prezintă o performanță scăzută în implementarea legislației care ar trebui să vină în sprijinul copiilor din comunitățile de romi; de asemenea, nu dă dovadă de recunoaștere a discriminării structurale care afectează situația acestora.
  2. În ceea ce privește includerea elementelor de istoria, tradițiile și cultura romă în programele școlare din învățământul românesc, concluzionăm că
    • Această informație nu este abordată suficient în aceste documente.
    • Programele școlare nu contribuie suficient la dezvoltarea diversității în școli, la încurajarea dialogului inter-etnic și la crearea de relații inter-etnice.
  3. Disciplinele care abordează elementele de istorie și tradiții rome nu sunt accesibile și promovate către întreaga populație școlară; ele sunt adresate doar membrilor etniei rome. De asemenea, nu am identificat o incluziune transversală a acestor elemente în disciplinele din trunchiul comun.
  4. Manualele școlare privind disciplina Istorie sunt depășite și au de multe ori un limbaj învechit, un conținut stereotipic și discriminatoriu. Criteriile de selecție a cadrelor didactice care evaluează manualele școlare nu reflectă principiile
    • diversității,
    • incluziunii și nediscriminării, astfel încât manuale cu conținut prejudiciabil ajung să fie aprobate și utilizate în școlile din învățământul românesc.  
  5. Referitor la formarea cadrelor didactice, datele culese din teren și analiza de documente arată că
    • temele diversității,
    • a nediscriminării și
    • a incluziunii, nu sunt abordate suficient în formarea inițială a cadrelor didactice. Acestea nu sunt incluse suficient în modulul psihopedagogic, iar elementele de istoria și tradițiile romilor lipsesc cu desăvârșire din acest modul.

Recomandări

Analiza de față relevă că atitudinile discriminatorii față de elevii romi în sistemul educațional persistă. Acestea sunt reiterate inclusiv prin practicarea segregării, prin separarea de elevii neromi în clase sau școli. Deși în România se lucrează de peste 10 ani la dezvoltarea unei legislații și a unei metodologii privind combaterea și prevenirea segregării, putem concluziona că atât școlile, cât și autoritățile din domeniu sunt încă nepregătite pentru a acționa în acest sens.

Se necesită mai multă implicare din partea

  • actorilor principali (unitați de învățamânt, cadre didactice, autoritățile responsabile) și bineînțeles,
  • o finanțare mai puternică și consecventă a programelor ce vor să vină în sprijinul elevilor romi.

Analiză

Analiza prin prisma celor trei teme abordate în cadrul acestui capitol, respectiv cea de

  1. reprezentare a istoriei, tradițiilor și culturii rome în programele și manualele școlare,
  2. formarea cadrelor didactice în ceea ce privește diversitatea și incluziunea și
  3. segregarea și excluziunea copiilor romi.

confirmă că statul român trebuie să își întărească angajamentul față de îmbunătățirea educației copiilor romi și să treacă cât mai repede de la politici la acțiuni.

Recomandări

  • Creșterea accesului tuturor elevilor la elementele despre istoria și tradițiile rome. De exemplu:
    • introducerea acestor elemente în programele școlare pentru disciplinele de Limba și literatura română, Istorie și Educație civică;
    • abordarea elementelor despre diversitate, incluziune și nediscriminare.
  • Includerea unui specialist în drepturile omului/ incluziune în comisiile care elaborează programele școlare.
  • Introducerea unui criteriu de selecție a cadrelor didactice care evaluează manualele școlare privind
    • experiența în lucrul cu comunitățile diverse și/sau vulnerabile,
    • experiența în domeniile diversității, incluziunii și nediscriminării.
  • Includerea de informații/capitole în manuale care să abordeze tematicile diversității, incluziunii și nediscriminării (inclusiv în cazul copiilor romi).
  • Introducerea modulului de Educație Interculturală ca disciplină obligatorie în formarea inițială a viitoarelor cadre didactice; includerea în acest modul de elemente referitoare la istoria și cultura romilor. 
  • Formarea continuă a inspectorilor școlari în
    • educația incluzivă,
    • legislația și metodologia privind interzicerea segregării și
    • conștientizarea acestora privind raportarea acestui fenomen către autoritățile responsabile.
  • Instituirea unui model unic și obligatoriu de înregistrare a datelor pe criteriu etnic în unitățile școlare.
  • Centralizarea și analiza datelor colectate de la școli privind distribuția pe criteriu etnic în școli, la nivelul MEN, anual. 
  • Elaborarea unui sistem de distribuire a elevilor la înregistrarea în sistemul școlar care să elimine posibilitatea segregării pe criteriu etnic.
  • Evaluarea impactului avut de politicile publice menite să sprijine educația copiilor romi: măsurile afirmative, medierea școlară, etc.
  • Finanțarea programelor de tipul Școală după școală sau medierea școlară pentru a obține indicatorii prevăzuți în Strategia Guvernului pentru romi. 
  • Încurajarea interacțiunilor inter-etnice și promovarea valorilor diversitații și nediscriminării în unitățile școlare.

Bibliografie

  1. Etno-barometru pentru evaluarea climatului interetnic în România, citat în articolul Intoleranța față de romi rămâne ridicată, Hot News, 2009.
  2. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Percepții și atitudini ale populației României față de Strategia națională de prevenire și combatere a discriminării, 2015.
  3. Romani CRISS, Amnesty International și Asociația Șanse Egale, Scrisoare_deschisă Stop actiunilor Primariei din Baia-Mare de ghetoizare a romilor, 2011, București.
  4. Amnesty International, Report 2017/2018. The State of the World’s Human Rights, 2018, UK.
  5. EduPedu, DOCUMENT Școală după școală – blocaj în toată țara. Programul a dispărut din 10 școli numai în București, după schimbarea finanțării, 2018.
  6. Turnul Sfatului, Școala după școală, prima confruntare părinți – administrație: de ce nu se mai poate ”ca până acum”, 2016.  
  7. Date extrase din fundamentarea proiectelor pentru Strategia privind părăsirea timpurie a școlii și Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei în raportul Human Catalyst ”Programul Școală după Școală și perpetuarea inegalității în educație”, 2017.
  8. Ziarul de Iași, 180 de elevi din județul Iași beneficiază de programul Școală după școală, gratuit, în cadrul proiectului Școli prietenoase în comunități implicate, 2019. 
  9.  Răspuns ISJ Sibiu primit în august 2019 la solicitarea de informații trimisă de CRJ în scopul realizării prezentului studiu.
  10.  Agenția Națională pentru Romi în adresa Nr. 1306/29.08.2019, Guvernul României, ca răspuns la solicitarea de informații a CRJ în cadrul proiectului PROGRES. 
  11. Gheorghe Sarău, Istoricul învățământului pentru romi, 2009.
  12. Guvernul României, Strategia Guvernului României De Incluziune a Cetăţenilor Români Aparţinând Minorităţii Rome pentru Perioada 2014-2020, București, 2014.
  13. Matache and Oehlke in Bhabha, Jacqueline, Andrzej Mirga, and Margareta Matache, eds. Realizing Roma Rights. University of Pennsylvania Press, 2017.
  14. Mihai Surdu și Judit Szira (coord.), Analysis of the impact of affirmative action for Roma in high schools, vocational schools and universities, Roma Education Fund, 2009.
  15. Adriana Iordache (coord.), Discriminarea în mediul universitar: percepții, mecanisme de combatere și reflectarea fenomenului în mass-media, 2015.
  16. Agenția Națională pentru Romi în adresa Nr. 1306/29.08.2019, Guvernul României, ca răspuns la solicitarea de informații a CRJ în cadrul proiectului PROGRES.

Responsabil Teme Secundare – Alexandru Grigorii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.