Plan de măsuri în vederea combaterii absenteismului pentru anul școlar 2019/2020

Definire

Problema absenteismului si abandonului scolar este una socială care reflectă lipsa de interes a elevilor faţă de activitatea educativă și nivelul de cultură al părinţilor. Sunt elevi care absentează doar la anumite ore de teama notelor mici sau din dorinţa de a se integra într-un anturaj. Elevii care absentează frecvent prefigurează situaţiile de abandon şcolar. Acest ultim fenomen este îngrijorător pentru şcoala noastră.

Caracterizare – problemă socială; conduită evazionistă, cronică, care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară – fuga de la ore este o problemă predominant emoţională (conduită de tip evazionist; evadare fizică şi psihologică din situaţia percepută ca traumatizantă) – formă de manifestare a devianţei şcolare (semnal tardiv al existenţei unor probleme) – reducere a ataşamentului şi a integrării, identificare scăzută cu obiectivele şi aspiraţiile grupului (de elevi)

Forme
  • absenteism selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o singură disciplină sau doar la câteva discipline);
  • absenteism generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şi generalizată, prefigurează abandonul şcolar);
  • căutarea singurătăţii (reacţie la tensiunea puternică intra- sau interpersonală);
  • dorinţa de apartenenţă la grup (,,ritualuri de iniţiere’’);
  • atitudine defensivă faţă de autoritatea unui sistem;
Cauze:
  1. care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului: motivaţie şcolară scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii (reacţie la presiunea exercitată de dorinţele adulţilor);
  2. care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familiei: sărăcia, stil parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice, familii monoparentale, părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în străinătate;
  3. care ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev): presiunea grupului, supraîncărcarea şcolară, comunicarea defectuoasă elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului) evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspiraţiile, trebuinţele de învăţare şi oferta educaţională a şcolii; formă de apărare –împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi severă, politici proabsenteiste ale şcolii la elevii din clasele terminale;
  4. foarte importantă este şi variabila vârstă:
    1. la elevii mici – fuga de la şcoală poate fi o manifestare a ,,fobiei şcolare’’; cauze: dependenţă crescută de părinţi, părinţi care valorizează excesiv educaţia şcolară; stiluri parentale supraprotectoare, autoritare sau indiferente; strategie defensivă faţă de colegii violenţi, eşecul şcolar, situaţii umilitoare
    2. la elevii mari – fuga de la ore este rezultatul unei opţiuni (proces de deliberare, luare a deciziei); cauzele pot fi: frica de evaluare, de eşec, fobia/ anxietatea socială (frecventă în perioada adolescenţei, manifestată prin anxietate faţă de situaţia de a fi observat de colegi, teama de a vorbi în public, teama de a interacţiona cu persoane de sex opus, teama de critică, stimă de sine scăzută); teama de pedeapsă, teama de pierdere a statutului în grup
    3. riscurile fugii de la şcoală: depresia, consum de toxice legale şi ilegale, acte delictuale, abandon şcolar.
ARGUMENT:

Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele economice, problemele de relaţionare între părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social şi emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în străinătate etc.) determină mai multe probleme emoţionale la copii decât în trecut. La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri şi a altor forme de dependenţă, metodele educative ineficiente, inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de examene etc., toate constituindu-se în adevăraţi stresori pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenţei unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară. Din păcate, absenteismul este în creştere, mai ales la nivel gimnazial, iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului. Din acest motiv se impune cu necesitate prevenirea absenteismului si implicit a consecintelor majore pe care ar putea sa le determine, dintre care cea mai gravă ar fi abandonul şcolar. 

SCOP: 

Conştientizarea elevilor cu privire la consecinţele absenteismului şcolar;

Reducerea fenomenului absenteismului şcolar;

OBIECTIVE

Identificarea elevilor care subscriu fenomenului de absenteism şcolar. Monitorizarea elevilor care fug de la ore, ca măsură de prevenire a absenteismului şcolar . Implementarea unui set de măsuri specifice cu scopul reducerii fenomenului absenteismului şcolar.

Conştientizarea elevilor asupra rolului şcolii în evoluţia lor ulterioară.

Creşterea importanţei şcolii în sistemul de valori al individului ;

GRUP ŢINTĂ : elevii claselor primare

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: octombrie 2019- iunie 2020

absenteism scolar
absenteism scolar
Demersuri la nivelul  instituţiei şcolare 

presupun mai multe acţiuni la nivel de unitate şcolară:

1. Realizarea de lecţii bine concepute, atrăgătoare pentru elevii din clasa respectivă. Ministerul Educaţiei oferă pe site-ul www.edu.ro modele de planificări calendaristice, astfel cadrele didactice îşi pot realiza planificările ţinând cont de noutăţile apărute.

Comisia pentru Evaluare şi Asigurarea Calităţii şi directorul unităţii şcolare urmăresc pas cu pas pregătirea pentru fiecare oră şcolară, parcurgând următoarele etape:

  • Pentru profesorii debutanţi – este obligatoriu existenţa schiţei lecţiei realizate;
  • Depistarea unor deficienţe în cadrul actului de predare – învăţare;

2. Învățătorii  au obligativitatea de a înregistra absenţele şcolare şi a institui imediat un parteneriat solid cu familia elevului în cauză.

Un pas foarte important în urmărirea absenteismului şcolar este acela ca fiecare profesor de specialitate să monitorizeze absenţele fiecărui elev la disciplina sa, astfel încât învăţătorul  clasei să poată preveni depăşirea numărului admis de absenţe lunare.

Aplicarea măsurilor din cadrul Regulamentului de Ordine Interioară în toate cazurile de abatere ale elevilor (indiferent de statutul părinţilor acestora).

Evaluarea reală a  tematicii întâlnirilor comisiei diriginţilor, a strategilor proiectate pentru fiecare întâlnire (Discutăm despre calitatea şi realismul obiectivelor propuse, prezenţa obligatorie a metodelor de tipul formativ – informative, prezentarea şi fixarea rezultatelor aşteptate etc).

Trebuie urmărite următoarele acţiuni:

  • selectarea profesorilor în raport cu capacităţile lor formale;
  • evaluarea strictă a rezultatelor reale ale profesorilor diriginţi;
  • abilitatea cadrelor didactice în domeniul managementului clasei şi a realizării studiilor de caz;
  • iniţierea unei informări a părinţilor prin realizarea de: grafice privind randamentul şcolar individual al elevilor, grafice privind absenteismul scolar al acestora;
  • realizarea de ateliere lunare de lucru cu părinţii şi elevii aflaţi cu probleme de absenteism şcolar, astfel încât să poată fi identificată cauza majoră care îI determină pe elevi să absenteze masiv.

Problema combaterii absenteismului şcolar este o problemă spinoasă, care se află permanent in atenţia Comisiei pentru Evaluare şi Asigurarea Calităţii, a coordonatoruui acesteia  şi a directorilor şcolii.

Toate aceste măsuri trebuie completate cu introducerea unui sistem de monitorizare şi raportare a absenţelor, de exemplu întocmirea de rapoarte de către diriginți și învățători.

În scopul prevenirii şi combaterii absenteismului în Şcoala Gimnazială Rotunda s-au luat următoarele măsuri, conform planului managerial al Comisiei pentru prevenirea absenteismului şi abandonului şcolar: 

  1. Activităţi de promovare a valorilor noastre naționale prin cuprinderea elevilor cu risc de absenteism în activitățile extrașcolare întreprinse de către consilierul educative al școlii în colaborare cu învăţătorii şi profesorii diriginţi; 
  2.  Implementarea  proiectului ,,Dăm click pe România!” prin care s-a dotat laboratorul de informatică al școlii;
  3.  Activităţi de perfecţionare ale cadrelor didactice prin participarea la cursul ,,Particularități ale predării simultane la clasele de primar și gimnaziu”;
  4.  Vizite şi discuţii cu părinţii elevilor care absentează, realizate de profesorii diriginţi; 
  5.  Efectuarea programului de pregătire suplimentară a elevilor cu probleme la învăţătură; 
  6.  Verificarea temelor şi proiectelor individuale pe care elevii le-au primit în timpul anului şcolar; 
  7.  Învăţătorul clasei a monitorizat elevii care absentează de la ora lor sau de la clasă prin notarea absenţelor în catalog; 
  8.  Săptămânal învăţătorul clasei motivează absenţele elevilor pe baza dovezilor aduse de aceştia, în conformitate cu ROI al şcolii; 
  9.  Responsabilul comisiei de prevenire a absenteismului şi abandonului şcolar a aplicat chestionare elevilor aflaţi în risc de abandon şcolar, aflând astfel factorii ce favorizează absenteismul; 
  10.  Discutarea, în particular, a situaţiei cu elevul sau cu părinţii acestuia pentru a găsi soluţii pentru evitarea situaţiilor neplăcute, deranjante; ¬
  11.  Metode de predare-învăţare atractive, climat afectiv-emoţional potrivit desfăşurării orelor; 
  12.  Colaborarea cu autorităţile comunităţii locale (poliţia.primăria) prin vizite la şcoală, exerciţii de simulare a incendiilor, campanii de prevenire a delicvenţei juvenile etc.
  13. Inițierea  la nivelul celor 4 structuri în 3 proiecte județene  care să curpindă un număr mare de elevi aflați în risc de absenteism școlar; ,,Clubul voluntarilor inimoși”, ,,Cartea lumină, culoare, viitor” și ,,România mâdră”;

Profesor Nicoleta Achitei

ȘCOALA  GIMNAZIALĂ ROTUNDA    

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.