Rolul dirigintelui în formarea colectivului de elevi

Personalitatea dirigintelui influenţează, în mod semnificativ, succesul desfăşurării procesului de învăţământ; la fel de mult personalitatea sa influenţează formarea intelectuală şi morală a elevilor cu care lucrează. Influenţa personală și rolul dirigintelui nu pot fi înlocuite nici de manuale, nici de instrucţiuni, nici de pedepse şi recompense, nici de noile tehnici moderne audio-vizuale. Dintre cele mai importante calităţi şi trăsături ce caracterizează personalitatea dirigintelui pot fi luate în considerare următoarele:

Elevii au nevoie de reguli şi vor reguli. Ei vor să ştie ce se aşteaptă de la ei şi de ce. Profesorii care încearcă să evite fixarea unor reguli şi a unei structuri vor descoperi adesea că rezultatul este haosul.

Kenneth Moore

• Dragostea şi respectul faţă de copii şi tineri, faţă de om în general. Dirigintele trebuie să iubească profund şi sincer copiii, să se apropie cu simplitate de ei, să poarte de grijă fiecărui elev, să dovedească o mare răbdare cu aceştia. Dragostea faţă de copii este una din trăsăturile esenţiale ale unui bun pedagog; dimpotrivă, acela care este închis în sine, pedant şi distant în raporturile sale cu copiii, nu poate desfăşura o muncă instructiv-educativă cu bune rezultate. Adevărata dragoste este o dragoste exigentă, care oferă mult, dar şi pretinde mult de la copii.
• Este, apoi, necesar ca dirigintele să fie pătruns de un înalt spirit de dreptate, să ştie să aprecieze obiectiv şi nepărtinitor sârguinţa la învăţătură, purtarea disciplinată a elevului.
• Un bun diriginte este acela care îşi iubeşte profund munca sa de instruire şi educare, care vede în acesta rostul principal al exigenţei sale.
• Sentimentul de dragoste faţă de poporul căruia îi aparţine, sentimentul prieteniei cu alte popoare, sentimentul demnităţii personale.
• La acestea se adaugă calităţi de voinţă şi trăsături de caracter, care se exprimă în energia, fermitatea şi perseverenţa cu care se străduieşte să-şi îndeplinească sarcinile. Asemenea calităţi pot deveni trăsături de caracter statornice.

Trăsăturile dirigintelui

Dintre trăsăturile pozitive de caracter ce dau distincţie personalităţii dirigintelui fac parte: spiritul de iniţiativă, stăpânirea de sine, spiritul de disciplină, cinstea şi modestia, dăruirea în muncă, exigenţa faţă de sine, o temeinică pregătire profesională psiho-pedagogică şi didactico-metodică.

Un bun diriginte trebuiesă dovedească un larg orizont cultural, să aibă cunoştinţe bogate de literatură, artă, diverse domenii ale ştiinţei, să cunoască evenimentele social-politce, să stăpânească bine teoria instruirii şi educaţiei.

Tipologia dirigintelui

Există diferite tipologii ale personalităţii dirigintelui. Una dintre acestea identifică următoarele tipuri:

• Dirigintele responsabil – Este cel cu o riguroasă planificare a temelor, variate şi interesante, întotdeauna bine pregătite. Desfăşurarea orelor sale are o curbă ascendentă, cu efect de cele mai multe ori benefic asupra evoluţiei acestora. Atmosfera în astfel de clase este caldă, iar prezenţa și rolul dirigintelui întotdeauna dorită.
• Dirigintele formalist – Este corect în planificare, dar expediază dezbaterea planificată în câteva minute, ori nici n-o mai face deloc, alocând timpul respectiv pentru adâncirea cunoştinţelor de la materia sa. Interesat în cea mai mare măsură de pregătirea ştiinţifică a elevilor, cu care îi place să se mândrească, formează de obicei colective unde la mare cinste stă doar competiţia. Urmarea este că se produce o stratificare a clasei, dominată de „cei buni”, unii din aceştia devenind adevărate vedete, iar „incompetenţii” rămân stigmatizaţi.
• Dirigintele evazionist – Îşi întocmeşte planificări cu teme potrivite sau mai puţin potrivite pentru clasă, fără să mai ţină seama de ele apoi şi nu face efort în vederea cunoaşterii elevilor.
• Dirigintele neputincios – Dezinteresat şi lipsindu-i puterea de analiză şi sinteză, îi e greu să facă până şi o planificare. Lecţiile au un aspect cu „de toate pentru toţi”. Manifestarea dezordonată dirigintelui aduce cu sine o reacţie pe potrivă a şcolarilor.
• Dirigintele absent – E tipul de om egocentrist, pentru care ceilalţi există în raport cu interesele lui. Gândurile sale rar se intersectează cu cele ale elevilor, iar orele, indiferent care, reprezintă un fel de corvoadă. Profită de orice ocazie favorabilă de a se eschiva de la obligaţiile sale, fiind ca diriginte aproape inexistent.

Cum ajung un diriginte bun?

Adevăraţii diriginţi sunt cei care devin prieteni, în mod egal, ai tuturor şcolarilor, care ştiu să instaureze un climat de încredere şi respect, cei care sunt în stare să-şi lase toate necazurile la uşa clasei.

Dirigintele are un rol incontestabil, el este coordonatorul activităților instructiv- educative menite să completeze, să sintetizeze influențele educative asupra elevilor. Dirigintele desfășoară activități de suport educațional, consiliere și orientare profesională pentru elevii clasei pe care o coordonează. Abordarea acestei teme are o largă complexitate și poate îmbrăca o multitudine de interpretări, dezbateri, completări.

Tipuri de activități

Vom încerca să punctăm cele trei tipuri de activități pe care le desfășoară dirigintele, activități ce pot fi planificate în timpul orelor de dirigenție, a întâlnirilor non-formale cu elevii și cu părinții:

1.Activități de suport educațional, consiliere și orientare profesională

Au teme stabilite pe baza programelor școlare pentru aria curriculară Consiliere și orientare, la care se adaugă activități care cuprind și teme privind educația rutieră, educația și pregătirea antiinfracțională a elevilor, protecția civilă, activități de prevenire a traficului de droguri, activități de prevenire a traficului de persoane, precum și alte activități desfășurate în urma încheierii protocoalelor între Ministerului educației cu alte ministere, instituții și organizații.

Dirigintele are responsabilități diferite față de ceilalți profesori ai clasei, este cel care organizaează și coordonează activitatea instructiv-educativă, cât și întreaga viață a colectivului clasei. În cadrul activităților, dirigintele încearcă să le cultive elevilor:

• crearea unei imagini de sine pozitive;
• sporirea responsabilității personale față de sine, față de societate;
• cresterea capacității de luare a deciziilor (independența alegerilor personale);
• păstrarea echilibrului în situații de succes și eșec;
• creșterea rezistenței la frustrare, marginalizare, critică;
• autoevaluarea realistă a propriului potențial;
• cunoașterea clară a calităților personale și a punctelor slabe;
• asumarea de obiective realiste, realizabile;
• capacitatea de analiză a propriilor erori, greșeli, eșecuri;
• asumarea riscurilor, stăpânirea situațiilor de incertitudine, anticiparea consecințelor;
• adoptarea unei atitudini active față de cariera personală;
• elaborarea de soluții alternative.

Raportul dintre diriginte și clasă

Funcția de diriginte îi sporește profesorului responsabilitatea, îi amplifică rolul hotărâtor pe care îl are în colectivul clasei pe care o îndrumă. Acestuia îi revine sarcina de a urmări climatul de muncă al clasei, interesul elevilor pentru învățătură, stilul de muncă, progresul fiecăruia în parte la fiecare obiect de învățământ, identificarea și rezolvarea unor posibile probleme.

Între diriginte și elevii clasei pot lua naștere relații speciale, situații în care diringintele devine foarte apropiat de elevii săi și ajunge să cunoască mai multe informații despre copii decât familiile acestora.

Astfel, rolul dirigintelui nu se reduce doar la educația la catedră sau în clasă, ci presupune o activitate mai complexă, are și o pozitie specială, deoarece lucrează cu individualități psihice umane, aflate în prim proces de formare, de unde rezultă necesitatea unei responsabilități în ceea ce privește comportamentul și intervențiile sale educative.

2. Activități educative extrașcolare

Sunt organizate cu și pentru elevii clasei, stabilite după consultarea elevilor, sunt organizate sub forma unui program de activități educative pe clasă. Activitățile se derulează cel puțin o dată pe lună și au rolul de a remedia o problemă a clasei respective sau de a dezvolta activități care să-i pună în valoare pe elevi.

Activitatea extrașcolară vine să lămurească și să adâncească unele preocupări ale clasei și ale școlii, consolidând cunoștințele, priceperile și deprinderile elevilor. Activitățile pot fi organizate sub formă de proiecte educative: întâlniri și discuții cu personalități culturale și științifice; dezbaterea unor fapte de viață; participarea la acțiuni și evenimente importante care să consolideze deprinderi de muncă și opțiuni școlare și profesionale; dezbateri; cafenele publice; vizite cu scop educativ; voluntariat.

În urma aplicării unor chestionare referitoare la desfășurarea orelor de dirigenție, se poate observa construirea imaginii unui diriginte ce poate fi descris ca o persoană calmă, empatică, înțelegătoare. Există însă și cazuri când responsabilitățile unui diriginte se reduc la motivarea unor absențe, rezolvarea unor  probleme sau efectuarea unei alte ore cu alt specific.

3. Planificarea activităților dirigintelui va conține și o oră pe săptămână în care dirigintele va fi la dispoziția părinților

Acest timp este dedicat pentru desfăsurarea activităților de suport educațional și consiliere pentru părinți. Activitățile cu părinții pot cuprinde consiliere nonformală și lectorate.

În perioada actuală, elevii ajung să petreacă mai mult la școală decât acasă, de aceea profesorul, în primul rând dirigintele, devine responsabil pentru calitatea procesului educațional.

Recomandări

 Pentru a fi un diriginte eficient, aveţi în vedere următoarele recomandări:

• Încercaţi să deţineţi controlul clasei! Aceasta nu înseamnă să vă comportaţi ca un dictator. De cele mai multe ori, dacă încercaţi să realizaţi o activitate fără a avea control, atunci calitatea orei de diriginţie/ consiliere va avea de suferit.
• Respectaţi elevii, pentru a fi respectat! Aceasta nu înseamnă că veţi accepta comentariile neplăcute ale elevilor.
• Determinaţi elevii să conştientizeze consecinţele propriilor fapte.
• Stabiliţi limitele relaţiei dvs. cu elevii, pe care încercaţi să nu le depăşiţi! Pentru a fi un diriginte cu autoritate în clasă, dar nu autoritar, comunicaţi deschis, la începutul relaţiei cu elevii cerinţele dvs..
• Respectaţi şi aplicaţi fără discriminare regulile pe care le-aţi stabilit de comun acord cu elevii! Un diriginte nu poate fi mereu imparţial, însă este necesar să vă ghidaţi activitatea după un set de reguli, fapt care asigură disciplină, control şi siguranţă.
• Nu adresaţi jigniri şi nu puneţi etichete elevilor! O educaţie pozitivă susţine un climat pozitiv în clasă, aşa că nu ameninţaţi elevii. Dacă acţionaţi la furie, judecata dvs. poate fi greşită. Învăţaţi să fiţi calmi, atunci când aveţi de rezolvat situaţii dificile. Nu luaţi ca un atac personal remarcile elevilor. La această vârstă elevii pot să-şi urască sau să-şi iubească diriginţii.
• Fiţi proactivi! E important să acţionaţi pentru dezvoltarea personală a elevilor cu care lucraţi, nu să reacţionaţi la situaţiile din clasă. Propuneţi situaţii de învăţare, în care aceştea să se exprime liber şi deschis. Daţi elevilor şansa să aleagă din mai multe variante, astfel încât aceştia să exerseze puterea de a decide, de a alege ceea ce-şi doresc.

Concluzie

La ora de diriginţie/consiliere, profesorul-diriginte va urmări ca elevii să înveţe lecţiile esenţiale ale vieţii. Astfel, alfabetizarea emoţională şi socială a tinerilor trebuie urmărită cu consecvenţă în asfel de ore. Aceasta presupune ca, în afara programelor specifice, dirigintele să le ofere elevilor oportuniţăţi de a depăşi momentele de criză personală. De aceea, în orele de diriginţie/consiliere  este necesar ca activităţile să provoace experienţele personale ale elevilor şi reflecţia asupra acestora.

  Profesor Laura Cazan

CSEI Suceava

BIBLIOGRAFIE

1. Anexă la Ordinul MECI nr. 5132/10.09.2009 privind activitățile specifice orei de dirigenție;
2. Călugăru, D, Dirigenția și consilierea, Ed. Gheorghe Alexandru, Craiova, 2004;
3. Constantinescu, E.- Managementul   activității   explicit   educative, Ed. Scorpion 7, București, 2000.