Terapia educațională complexă și integrată în jocul didactic

Psihopedagogia ca știință de sinteză nu poate să nu includă intervenția educațională, integrând și adaptând de la caz la caz, secvențe de învățare. Psihopedagogia specială este aceea care abordează interdisciplinar intervenția destinată persoanelor cu cerințe speciale. Urmează să o selecționeze ca modul personalizat, individualizat, planificat, prin incursiunile de specialitate specifice domeniului abordat; adică funcție de dizabilități, de nevoi. Învățarea prin joc este în acest context diseminat pe specific cu un subiect/ temă ce poate forma/ ajuta la dezvoltarea de priceperi și deprinderi practice/ mixte.

Un tip particularizat de educație, o integralizare educativ-ludică, ce dorește să se implice activ în recuperarea, compensarea, adaptarea și readaptarea unor funcții sectoriale sau majore, arii deficitare la acele persoane care, dețin anumite particularități și solicită ajutor. Prin terapia educațională complexă și integrată (T.E.C.I.)

  • se stimulează tocmai acele domenii/ arii care pun într- o postură de inferioritate beneficiarul actului instructiv- educativ,
  • normalizează, de la caz la caz, condițiile generale de viață ale persoanei cu cerințe speciale, deci și educaționale.
Cuvinte cheie
  • terapia educațională complexă și integrată,
  • dinamica învățării,
  • cerințe educative speciale,
  • obiective SMART,
  • interculturalitate și curriculum adaptat,
  • integraționism terapeutic.

Beneficiile terapiei educaționale

O analiză rapidă și sumară pune imediat în evidență rolul educației speciale ca parte componentă a sistemului educațional național. Aplicarea unui asemenea tip de educație solicită

  • cunoștințe de specialitate,
  • abilități de comunicare peste medie,
  • personal specializat în domeniul psihopedagogiei speciale,
  • inventivitate,
  • responsabilitate și eliminarea prejudecăților.

Aportul acestui sector educațional nu este doar unul teoretic, ci mai degrabă unul aplicativ- personalizat și individualizat; deține factura interdisciplinară a psihopedagogiei speciale, ca știință de sinteză; atașează termeni medicali, pedagogici sau medicalizând intervenția educațională și sub aspectul teoretico- aplicativ, educațional și terapeutic de ansamblu.

Predominanta laturii umaniste, conferă psihopedagogiei speciale proprietatea unei secvențe de o dinamică deosebită, asociind

  • date medicale,
  • psihologice,
  • sociologice
  • de factură juridică și sociologică,
  • principii ale normalizării și normalității în vederea
    • compensării,
    • stimulării,
    • recuperării unor arii deficitare clienților- copii sau adulți care dețin anumite cerințe speciale.

Particularitățile psihopedagogiei

Aspectul prim ce evidențiază particularitatea psihopedagogiei speciale este acela că abordează interdisciplinar intervenția destinată persoanelor cu cerințe speciale. Mai apoi, o selecționează în modul personalizat, individualizat, planificat, prin incursiunile de specialitate specifice domeniului abordat, adică a dizabilităților după caz.

În cadrul terapiilor educaționale complexe și integrate, problematica abordării psihopedagogice este una deosebită. Aceste programe sunt concepute ca structuri interdisciplinare cu un conținut specific. Trebuie să răspundă cerințelor individuale de dezvoltare; dar și dezideratului general, de formare a unei personalități apte de a participa activ la viața de familie, de grup social și profesional.

Prin aceste terapii se lucrează atât interdisciplinar, cât mai ales multidisciplinar. Abordarea unei teme din aria curriculară „Terapia educațională complexă și integrată” are în vedere specificul dizabilității (în cazul nostru dizabilitățile cognitive și specificitatea arhitecturii cognitive).

Învățarea prin joc

Învățarea prin joc este diseminată pe teme cu un subiect ce poate forma/ ajuta la dezvoltarea de priceperi și deprinderi practice/ mixte. Trecând de la general la particular

  • stimularea dezvoltării cognitive prin exersarea și dezvoltarea proceselor psihice,
  • formarea unor relații numerice și
  • consolidarea abilităților de calcul aritmetic de bază- adaptat specificului elevului cu cerințe educative speciale,
  • se constituie într- un ansamblu interdisciplinar și multidisciplinar; acesta este de sorginte integrată care, sub coordonarea profesorului educator poate lua forma jocului didactic.
Competențe

Competențe generale ca spre exemplu cele anterior amintite, completate cu elemente de specific și obiective rezultate din general, obiectivate SMART pot intitula o activitate didactică sub forma unui joc

  • ,, Să schimbăm banii,, – activitate didactică în care
    • se ating competențe generale,
    • se proiectează cele specifice și rezultă obiective SMART,
    • recomandabil a fi nu mai mult de trei cu posibilitatea realizării lor.

Un obiectiv poate fi:

  • identificarea unității pentru măsurarea valorii specifică țării noastre-
  • stimulează și stimularea gândirii critice prin evocare,
  • realizarea sensului și reflecție, desigur la un nivel adaptat, corespunzător particularităților beneficiarilor educației.

Propria realitate a copiilor/ elevilor cu cerințe speciale este una parțial deformată,

  • nu numai prin raționamentele deficitare,
  • prin necesitatea concretismului
  • ci și prin sinergia emoție- intelect,
  • prin impactul destructurativ asupra comportamentului și capacităților volitive.

Obiective

Activitatea poate contribui- în cazul în care este corect concepută și dirijată, la atingerea obiectivelor ce pot fi de natura:

  • interdisciplinarității momentelor lecției,
  • transferurilor conținuturilor curriculare diverse și intervenția în concret,
  • atingerea corelativă a concretului vieții cu momentul educațional,
  • extragerea elementelor de interculturalitate dintre baza conținuturilor curriculare și specificul microgrupurilor de elevi,
  • dezvoltarea abilităților de calcul bazal,
  • stimularea prin jocuri de rol de tip vânzător- cumpărător,
  • utilizarea de monede și bancnote (cu specimen sau reale); în scopul creării condițiilor de învățare cât mai apropiate activităților zilnice a elevului sau familiei elevului.

Un astfel de proiect de activitate schițat rezumativ, a fost desfășurat cu elevii unei clase gimnaziale; elevi care dețin un anumit tip de dizabilitate cognitivă asociat deficitelor atenționale. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate:

  • reacțiile elevilor au fost cu mult peste așteptări; aceștia fiind extrem de deschiși la un astfel de tip de abordare a conținuturilor curriculare expuse spre fixare și consolidare sub formă de joc.

Activități

Interdisciplinaritatea și originalitatea activității este surprinsă în momentele de dirijare prin

  • argumentarea contextului,
  • propunerea schimbării de bani mai mari în bani mai mici,
  • utilizarea și exersarea formulelor de politețe,
  • sesizarea și recunoașterea însemnelor statale și personalităților marcante/ inscripționate de pe bancnote și monede,
  • combinarea simulării în ceea ce privețte achiziționarea unui produs,
  • gestionarea sumei de bani,
  • modul de deplasare la/ de la magazin,
  • traversarea străzii,
  • verificarea restului primit și propuneri privind operațiile cu subdiviziunile leului,
  • simularea unui schimb valutar utilizând numere naturale,
  • desfășurarea altor acțiuni specifice vânzării- cumpărării de produse, situație clară, aproape zilnică, familiară elevilor dar poate insuficient înțeleasă ca secțiune aplicativă a calculului aritmetic în situații cotidiene.

Dacă la modul general s-a desfășurat o activitate didactică conform planificării, cadrul didactic a avut libertatea de a alege metodele care activizează cel mai mult colectivul clasei de elevi. S-a creat un mediu creativ, flexibil, plăcut și mai ales stimulativ; plasând în contexte de învățare mai puțin rutiniere elevii care, confirmă prin fluența relaționării cu cadrul didactic, interesul pentru activitate.

Evitând rutine, stimulând creativitatea, plasând elevul cu dizabilități cognitive în noi și noi posturi în cadrul dinamicii procesului didactic, realizăm dezideratul propus atât la nivel general cât mai ales la nivel de secvențe și microsecvențe de învățare. Elevul confirmă statutul de beneficiar al educației la nivel adaptat, particularizat, asociind jocul cu învățarea și mai ales evitând situațiile jenante în care acesta nu poate oferi răspunsuri corespunzătoare. Într- un cadru relativ familial, cu o proiectare a unei situații concrete în planul instructiv- educativ, elevul este stimulat pe toate ariile surprinse în aria curriculară terapia educațională complexă și integrată; cu toate că și alte conținuturi anterioare sunt minimal atinse.

Concluzii

Considerăm extrem de utilă proiectarea activității didactice sub o formă integrată, etapizată, multifazică și nu sub forma uneia care centrează în jurul acesteia o idee care desigur nu este de neglijat. Deși stabilim maxim trei obiective, experiența la clasă indică faptul ca acestea pot fi realizate; în unele cazuri, dacă obiectivele sunt mai complexe, pot fi reduse la două. Chiar și așa, obiectivele pot fi atinse prin mai multe strategii și metode combinate. Important pentru elev este să fie plasat într- un mediu stimulativ de lucru, organizat, bine determinat în vederea eliminării timpilor neutrii în care elevul este deconectat de activitate.

  • Munca în echipe,
  • plasarea în mai multe grupe (dacă este posibil, având în vedere numărul de elevi ai clasei),
  • colaborarea dintre elevi în vederea atingerii unor obiective/ realizării unor obiecte/ postere/ etc, este foarte importantă.

Din punctul de vedere al profesorului, acesta trebuie să facă dovada unei calități profesionale deosebite; o capacitate empatică pe măsură, o bună cunoaștere psihosociologică a elevilor; în funcție de aceste elemente să proiecteze activitatea didactică. Având în vedere caracterul terapeutic al activităților profesorului educator, este foarte important ca acesta să dețină și un grad ridicat de ingeniozitate în

  • construcția activității și în desfășurarea acesteia,
  • inovația,
  • perseverența,
  • dorința de autodepășire fiind unele dintre cele mai importante repere.

Considerăm că exemplul sumar al activității didactice poate fi permanent înbunătățit cu condiția de adaptare obligatorie funcție de:

  • ciclul de învățământ,
  • specialitatea clasei,
  • elevii clasei,
  • dizabilitățile acestora,
  • necesitățile acestora,
  • numărul elevilor din clasă cât și de dotarea clasei.

Astfel adaptată, acest tip de activitate poate fi inclusă atât în stimulare cognitivă, ludoterapie, formarea autonomiei personale, socializare, cât și în terapia ocupațională, preambulul argumentativ la construcția etapelor de desfășurare a activității, contribuind și la evidențierea lor.

Profesor Elena Haucă, CSEI

Bibliografie

  1. Alois, Gherghuț. Psihopedagogia persoanelor cu cerințe educative speciale. Strategii de educație integrată, Editura Polirom, Iași, 2001.
  2. Anexa 2 la Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului, M.O. nr. 5234/ 01. 09. 2008.
  3. Jaques- Henri, G., Anne- Yvone, Jacquet., Todd, I, Lubart. Perfectionism and Anxieety: A Paradoxal in Intellectual GiftednessPlos One, 2012.
  4. Randall, L, DePry. Adaptative behavior. Mental Retardation. University of Colorado SpringsÎn Advances in Telephone Survey Methodology, James, M, Lepkowsky., Clyde, Tucker., Michael, J, Brick., Edith, D de Leeuw., Lilli, Japec., Paul, J, Lavrakas., Michael, W, Link., Roberta, L, Sangster. John Wily& Son, Inc. Hoboken, New- Jersey, 2007.
  5. Snoufe, L. A. Cooper, G. R., DeHart, B. G. Child Development. Its Nature and Coerse, McGraw- Hill, Inc, New York, 1992.
  6. Wide Recommendation 2006/ 962/ EC of the European Parliament and the Council of 18 December 2006 on Key competences for lifelong barning, Official Journal L 394 of 30. 12. 2006.

Sursă on- line:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.